Premium
Guvernul Nataliei Gavrilița își propune printre priorități să majoreze de la 1 octombrie 2021 pensia minimă, de la 1.188 lei la 2.000 de lei, nivel egal cu minimul de existență, aceasta fiind și una dintre principalele promisiuni electorale ale Partidului Acțiune și Solidaritate.
Potrivit unor estimări, la începutul acestui an din cei peste 680.000 de pensionari circa 475.000 primeau pensii sub nivelul de 2.000 lei, iar în Programul Guvernului Gavriliţa se menţionează că 170.000 de oameni au pensie mai mică decât 1.200 de lei.
Estimările făcute anterior de Centrul Expert-Grup arată că o astfel de majorare a pensiei minime ar necesita resurse financiare suplimentare de circa 4,5 miliarde lei anual. Ţinând cont că e vorba de ultimele trei luni ale anului, apoi un astfel de pas ar necesita peste 1,1 miliarde de lei. E o sumă deloc neglijabilă.
"Oricât de nobilă ar fi intenția, trebuie să se țină cont de realitățile bugetare existente", susţin economiştii de la Expert-Grup.
Iar printre realităţi se numără deficitul bugetar de circa patru miliarde de lei, un buget al asigurărilor sociale alimentat preponderent cu resurse din bugetul de stat, dar şi alte promisiuni sociale făcute de Guvern, care la fel vor necesita fonduri bugetare.
Prim-ministra desemnată a declarat că bani pentru majorarea din acest an a pensiilor sunt, iar în viitor mizează pe finanțări externe și atragerea investițiilor străine.
„Pentru acest an sunt cu siguranță, pentru anii viitori va trebui să vedem cadrul de resurse. Noi suntem siguri că credibilitatea acestui guvern, credibilitatea doamnei președinte va permite atragerea investițiilor, va permite finanțarea și din exterior, cu suport direct bugetului sau granturi și va permite într-adevăr finanțarea acestor cheltuieli pentru pensia mărită”, a declarat Natalia Gavriliţa într-un interviu pentru Europa Liberă.
Totuşi. urmează să vedem cum vor reacţiona partenerii externi la astfel de iniţiative.
Majorarea va fi diferenţiată
Intenţia de a majora pensia minimă până la 2.000 de lei a generat deja discuţii referitor la echitatea faptului că cei care au cotizat mai puțin vor beneficia de aceleași majorări ca și cei care au cotizat integral.
Preşedintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun a venit cu unele precizări, susţinând că majorările vor fi diferențiate în funcție de stagiu, făcând trimitere la ceea ce prevede legea la moment în raport cu pensia minimă.
"Pornind de la prevederile actuale odată cu majorarea de la 1.188 de lei până la 2.000 de lei a pensiei minime, în proporție completă de această majorare vor beneficia cei cu un stagiu complet. Cei cu un stagiu incomplet vor benefica de un nou plafon al pensiei minime în funcție de cât de mult au cotizat. Majorările vor fi diferențiate în funcție de stagiu. Urmează să decidem dacă mergem pe opțiunea prevăzută de lege la moment, excludem diferențierea în funcție de stagiu sau identificăm alte opțiuni", a menţionat deputatul PAS.
Altfel spus suma necesară pentru majorarea pensiei minime ar putea fi mult mai mică decât au estimat economiştii de la Expert-Grup. Totuşi va fi nevoie suplimentar de circa jumătate de miliard de lei de la bugetul de stat, doar până la finele acestui an.
Cine primeşte cele mai mari pensii
Ultimele date privind beneficiarii de pensii și alocaţii sociale de stat, aflaţi la evidenţă Casei Naţionale de Asigurări Sociale relevă că la 1 iulie 2021 în Republica Moldova erau 679.923 de pensionari şi 71.028 de beneficiari de alocaţii sociale.
Pensia medie este de 2.271,45 lei. Cel mai mare nivel al pensiei medii se atestă în municipiul Chişinău - 3.376,15 lei, iar în sectorul Centru al capitalei pensia medie constituie 3.977,05 lei.
La polul opus se află raioanele Teleneşti, Nisporeni, Şoldăneşti şi Cantemir, unde pensia medie de abia trece de nivelul de 1.700 de lei. Adică sunt de aproape două ori mai mici.
De notat că programul Guvernului are în vedere și alte elemente ale unei ample reforme al sistemului de pensii, care să ofere în perspectivă o anumită stabilitate fondului de asigurări sociale, inclusiv se prevede şi ajustarea condițiilor de pensionare în anumite profesii cu scopul creșterii echității sociale a sistemului public de pensii;
Or, de mai mulţi ani se vorbeşte despre revizuirea sistemului actual de pensii speciale, de care beneficiază unele categorii de angajaţi ai statului, în special fiind vorba de procurori şi judecători, la stabilirea pensiilor cărora nu se ţine cont de cât de mult au cotizat aceştia.
De exemplu pensia medie a judecătorilor pentru acest an este estimată la circa 21.290 de lei pe lună, adică de aproape 10 ori mai mare decât pensia medie pe ţară. Pensia medie a procurorilor se ridică la aproape 16.000 de lei pe lună, iar în ultimii 2-3 ani a crescut de circa trei ori.
Dar noua guvernare mai are de trecut şi un alt hop legat de pensii. E vorba de legea adoptată la finele anului 2020 de socialişti şi Partidul Şor, care prevede reducerea vârstei de pensionare de la 1 ianuarie 2022, document criticat dur de partenerii de dezvoltare, inclusiv FMI şi Banca Mondială.
„Reducerea vârstei de pensionare va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți, în special pentru femei. În cele din urmă, această măsură lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare în sănătate, educație și infrastructură", susţinea Banca Mondială.
Deocamdată, PAS nu a oferit o claritate la acest capitol, adică să spună dacă legea cu pricina va fi anulată şi se va reveni la majorarea treptată a vârstei de pensionare, sau ea va fi menţinută.
