Premium
Deputatul PNL Ovidiu-Ioan Sitterli a depus la Parlament o iniţiativă legislativă de modificare a legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, în care propune ca judecătorii CCR să fie numiţi din rândul puterii judecătoreşti, candidaţii trebuind să aibă calitatea de judecător şi avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Practic, proiectul transformă o autoritate autonomă, aşa cum este CCR în prezent, într-o anexă a puterii judecăreşti, dar cu numiri politice. În prezent, 6 dintre cei 9 judecători CCR sunt foşti magistraţi, iar un al şaptelea, chiar ultimul judecător numit de Klaus Iohannis, este profesor de drept constituţional.
De asemenea, proiectul mai prevede că preşedintele României numeşte judecătorii CCR dintre magistraţii care şi-au depus candidaturile la Secretariatul general al Administraţiei prezidenţiale.
Camera Deputaţilor şi Senatul numesc, la propunerea Biroului permanent şi pe baza raportului Comisiei juridice, motivat cu privire la toţi candidaţii, în calitate de judecător al Curţii Constituţionale, magistratul care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se depun la Secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului.
Judecătorii depun cererile de candidatură, însoţite de un curriculum vitae, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi actele doveditoare că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Lipsa avizului sau avizul negativ al CSM duce la respingerea cererii de candidatură.
Numirea judecătorului la CCR se face numai cu acordul prealabil exprimat în scris prin cererea de candidatură a magistraţilor.
Totodată, în timpul şedinţelor publice vor trebui să poate robă şi consilierii juridici, pe lângă judecători, magistraţi asistenţi, procurori şi avocaţi.
"Curtea Constituţională este subordonată caracterului politic al acesteia, amprenta politicului fiind puternic simţită în fiecare decizie a Curţii, numeroase fiind deciziile care au fost aspru criticate de opinia publică. (...) În aplicarea principiului constituţional al echilibrului puterilor în stat este necesar ca activitatea de jurisdicţie constituţională să revină puterii judecătoreşti (...). Pentru realizarea principiilor constituţionale ale separaţiei puterilor şi echilibrul acestora în stat este necesară o nouă abordare a organizării Curţii Constituţionale prin acordarea unor roluri partajate şi echilibrate, în conformitate cu istoria constituţională, în privinţa jurisdicţiei constituţionale, celor trei puteri ale statului", precizează iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect, Senatul fiind for decizional.
