Fermierul Dumitru Andreșoi, cel mai înstărit cioban din România, denumit și „regele ciobanilor„, a vorbit deschis într-o discuție despre faptul că el coordonează schema de fraudare a bugetului Uniunii Europene, fără să intuiască fapul că respectiva discuție era interceptată de procurorii de la EPPO.
Andreșoi a fost deferit justiției pentru că ar fi fraudat fonduri europene în valoare de peste 11,2 milioane lei și de tentativă de fraudare a altor opt milioane de lei.
Concret Andreșoi va fi judecat pentru instigare (sub forma participației improprii) la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave dar și pentru instigare la fals informatic în formă continuată.
Alături de acesta vor mai fi judecați pentru complicitate la această faptă directorul executiv adjunct al APIA – CJ Hunedoara, Veronica Topor, inginerul, șef serviciu în cadrul APIA – CJ Hunedoara, Marius Lucian Szabo și consilierul în cadrul APIA – CL Miercurea Sibiului, Mihaela Maria Popa.
Iz de trădare „mioritică„ în dosarul Andreșoi
Potrivit datelor din dosarul ajuns pe masa judecătorilor, consultate de autorul acestui material, prin cererile de probe depuse fermierul Andreșoi a cerut audierea în calitate de martori a trei persoane, respectiv, trei femei, angajate ale acestuia la firmele controlate.
În motivarea cererilor s-a arătat că una dintre martore cunoaște aspecte legate de discuțiile purtate de inculpat cu persoanele care efectuau digitizarea terenurilor, iar o alta cunoștea relațiile inculpatului cu angajații firmelor controlate de familia sa și, mai mult, s-a arătat că martora a fost nevoită să restituie la APIA o sumă de 11.000 de lei datorită unor erori comise de către Ileana Homorodean, aspect de natură a explica, în opinia inculpatului, că ”erorile” ce fac obiectul prezentei cauze, comise de aceasta, nu au fost unele solicitate de el, ci au fost fie rodul nepriceperii acesteia, fie rodul unui mod mai facil de a efectua digitizarea.
Prin aceste cereri s-a mai solicitat efectuarea unei expertize criminalistice privind comportamentul simulat și o confruntare cu Cosmina Oana Vlad, Mihaela Carmen Groza și Ileana Homorodean.
Procurorii au admis în parte cererile de apărare ale fermierului, cu privire la audierea celor trei martori și la efectuarea expertizei criminalistice.
În urma audierii celor 3 martori propuși de inculpat s-a constatat că aceștia nu cunosc aspectele esențiale necesare pentru clarificarea situației de fapt, aceștia scoțând în evidență că, din ceea ce știu, Andreșoi este un om corect și că niciodată nu le-ar fi cerut angajaților săi să comită ilegalități ci, dimpotrivă, acesta le cerea permanent să fie atenți și să lucreze legal, aspecte care ar putea fi fructificate în procesul de individualizare a pedepselor.
Martora Elena Ramona Balea, care deține funcția de director economic la S.C. Agrotehnica Zoo S.R.L., a descris succint procedura de întocmire a cererilor unice de plată, subliniind că în acest scop se încheiau contracte de arendare de către Mariana Drăgănescu și soțul ei, contracte care se înregistrau la primăriile pe a căror rază teritorială se aflau terenurile.
Cu privire la modul de digitizare, martora a arătat că nu cunoaște cum se desfășura deoarece nu a avut nicio legătură cu această activitate și nu înțelege în ce constă.
A precizat că de această activitate se ocupau colegele ei, Homorodean, Vlad și Groza.
Totodată, din declarație mai rezultă că Homorodean și Andreșoi aveau discuții inclusiv cu privire la procesul de digitizare și cu privire la eventualele suprapuneri cu terenurile declarate de alți fermieri.
În caz de suprapunere, conform afirmațiilor martorei, inculpatul Amndreșoi îi cerea martorei Homorodean să păstreze locul digitizat în situația în care există contract și adeverință de la primărie și că nu le-a cerut niciodată în aceste situații să digitizeze terenuri în alte părți.
Martora nu a mai putut să ofere alte detalii referitor la ce discuții au avut loc între fermier și angajatele care se ocupau de digitizare, arătând că aceste activități se desfășurat în mare parte în afara programului de lucru, datorită faptului că pe timp de zi conexiunea la aplicația IPA Online era slabă și activitatea de desfășura greoi.
Declarații contradictorii
Afirmațiile martorei sunt contrazise până și de declarația lui Andreșoi, din 30 octombrie 2024, care a afirmat: ”Le-am mai spus angajaților ca în cazul apariției de suprapuneri cu alți fermieri, parcelele noastre să fie retrase, în zonele fără cadastru, deoarece era vorba despre suprafețe mici astfel încât să nu fie blocată întreaga cerere din această cauză.”.
De asemenea, și din declarațiile celorlalte persoane implicate în procesul de digitizare rezultă că de fiecare dată când apăreau suprapuneri, parcelele din cererile unice de plată care fac obiectul cauzei erau retrase fără a se încerca clarificarea litigiului.
Celelalte două persoane propuse ca martori de ANDREȘOI DUMITRU, respectiv Adina Maria Baciu și Dana Mirabela Sorca nu cunosc nimic legat de discuțiile dintre inculpat și angajatele care făceau digitizarea terenurilor.
Una dintre aceste martore l-a contrazis în declarațiile ei pe fermierul Andreșoi arătând că „această eroare nu are nicio legătură cu modul de digitizare fraudulos utilizat în cazul cererilor unice de plată utilizat în cazul a mii de hectare de pășuni anual, în urma căruia inculpatul a încasat necuvenit peste 2.000.000 euro și nu poate justifica sub nici o formă utilizarea acestuia”.
Făcut praf de detectorul de minciuni
În dosarul EPPO ajuns la instanța de judecată există și un raport de expertiză criminalistică întocmit de expertul criminalist din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Arad.
Din acesta rezultă că răspunsurile date de inculpatul „regele ciobanilor„ la întrebările R1, R2 și R3, relevante ale cauzei, au provocat modificări specifice comportamentului simulat.
„Întrebările și răspunsurile au fost următoarele:
R1: Dta știai că terenurile arendate de Drăgănescu Mariana nu sunt eligibile pentru obținerea de subvenții APIA?
Răspuns: NU
R2: Dta știai că terenurile din cererile de plată ale părinților dtale, Andreșoi Viorel, Andreșoi Saveta și ale Agra Transilvania nu sunt cele din contractele de arendare?
Răspuns: NU
R3: Dta ai cerut vreodată să fie digitizate alte terenuri decât cele pentru care existau contracte de arendare?
Răspuns: NU”, se mai arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor.
În final, anchetatorii EPPO mai notează că „angajatele societăților comerciale controlate de inculpatul fermier, respectiv Ileana Homorodean, Mihaela Carmen Groza și Oana Cosmina Vlad au încheiat acorduri de recunoaștere cu Parchetul European – Biroul Timișoara ceea ce denota practic o admitere integrală a faptelor de care sunt acuzate și care sunt în legătura cu faptele lui Andreșoi.
Fișă de dosar
Anchetatorii europeni arată în dosarul transmis instanței de judecată că „regele„ Andreșoi ar fi instigat de șapte ori o femeie să depună cereri unice de plată.
În perioada 2018 – 2023, a determinat-o, cu intenție pe suspecta Mariana Drăgănescu (care a acționat fără vinovăție - nota procurorului) să depună, în numele pretinșilor fermieri Viorel Andreșoi și Saveta Andreșoi, (fără a avea calitatea de fermier activ, în accepţiunea prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune) și societatea Agra Transilvania, 7 (șapte) cereri unice de plată.
În aceste cereri toate angajatele societăților comerciale controlate de Dumitru Andreșoi au digitizat, prin intermediul aplicației informatice IPA Online date necorespunzătoare adevărului, respectiv parcele de pășune permanentă (pp) cu privire la care fermierii menționați nu aveau drept de utilizare (într-un procent de peste 85%).
Aceste date au fost preluate în cererile unice de plată menționate, conferindu-le acestora un caracter fals, deoarece suprafețele digitizate nu se regăseau (într-un procent de peste 85%) în suprafețele arendate/închiriate de suspectaMarian Drăgănescu în numele fermierilor menționați de la composesorate, obști de moșneni, primării sau Agenția Domeniilor Statului, iar Viorel și Saveta Andreșoi în numele cărora au fost introduse cererile unice de plată nu aveau calitatea de fermieri activi, având ca rezultat obținerea pe nedrept a unei sume de 11.223.850,39 lei din bugetul UE (FEGA+FEADR= 10.176.825,07 lei) și din bugetul național (1.047.066,87 lei), corespunzătoare campaniilor 2018 – 2021, suma corespunzătoare campaniilor 2022 și 2023, în cuantum de 7.935.825,41 lei din bugetul UE (FEGA+FEADR= 7.218.143,87 lei) și din bugetul național (717.681,54 lei), deși solicitate, nefiind plătite.
Legat de fapta de instigare la fals informatic în formă continuată, anchetatorii europeni arată că în perioada 2018 – 2023, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, Dumitru Andreșoi le-a determinat pe Ileana Homorodean Carmen Mihaela Groza și Oana Cosmina Vlad, toate angajate la entități controlate în fapt de el însuși, să introducă fără drept în aplicația IPA Online date informatice, respectiv parcelele și blocurile fizice care ar fi fost utilizate de fermierul Viorel Andreșoi în anul 2018, de fermierul Saveta Andreșoi în perioada 2019 -2023 și de societatea AGRA TRANSILVANIA în anul 2023, în baza contractelor de arendă/închiriere/concesiune.
Astfel au rezultat date necorespunzătoare adevărului (din suprafața totală de 13.850,02 ha care a fost solicitată la plată în numele fermierilor și societății AGRA TRANSILVANIA S.R.L. suprafața care a fost amplasată în perimetrul arendat/închiriat/concesionat de fermieri a fost de 2116,7691 ha - 14,30 % din suprafața totală, diferența de 11.733, 2509 ha (peste 85%), fiind suprafețe de teren asupra cărora fermierii nu aveau niciun drept de utilizare) în scopul de a fi utilizate în cadrul cererilor unice de plată depuse în numele fermierilor menționați în perioada 2018 - 2023 și la plata către aceștia a sumelor de bani solicitate.
Comentează