Premium
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România se împotriveşte implementării legii care stabileşte mai mulţi indicatori pentru salariul minim. CNÎMMMR avertizează că o astfel de prevedere legală ar genera 11 tipuri de salarii în funcţie de fiecare tip de studii, conform Mediafax.
Citește și: Va fi SHOW TOTAL! Anamaria Prodan a anunțat că întră în politică
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că legea pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare ar genera 11 tipuri de salarii și ar încărca bugetul peste posibilităţile economiei din România.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Florin Jianu, declară: „Parlamentul stabileşte alte tipuri de care, de fapt, încarcă bugetul de stat şi care nu erau prevăzute de la început. În opinia noastră, lucrurile trebuie să rămână aşa cum au fost şi până acum”.
Consiliul mai susţine că deși oficial legea se adresează mediului privat, din text nu reiese clar că aceasta nu s-ar putea aplica şi sistemului de stat, unde, în opinia lui Jianu, salariile sunt deja mari, iar încă o creştere nu ar putea fi suportată de buget.
La nivelul angajatorilor, creşterea salariului minim s-ar transpune într-o uşoară creştere a costurilor cu angajaţii. În condiţiile în care costurile salariale în UE ar creşte considerabil, un efect ar putea fi migrarea companiilor în alte state non-UE, cu un cost favorabil al forţei de muncă.
Datele Institutului Naţional de Statistică din noiembrie 2019 arată că, în România, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urmă reprezentând 36% din salariul mediu. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net.
