Premium
Astăzi se împlinesc 40 de zile de la accidentul de la Colectiv. Altfel spus, cei ce au murit în acea zi au astăzi parastase, slujbe de pomenire și praznice.
Președintele Klaus Iohannis a făcut o vizită la altarul improvizat la fața locului unde a transmis un apel la rugăciune și un mesaj de aducere aminte în memoria victimelor.
”Am fost în această dimineață, din nou, la locul tragediei de la clubul#Colectiv. S-au împlinit 40 de zile de la drama din acea noapte. Nu vreau și nu pot să uit ce s-a întâmplat. Vreau în schimb ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor și cu grija pentru supraviețuitori și familiile lor, să îndreptăm împreună ceea ce nu funcționează corect în societatea noastră, pentru a nu se mai repeta o asemenea tragedie. Să ne rugăm cu toții pentru cei dispăruți! Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”, a scris președintele pe pagina personală de Facebook.
În același timp, la iniţiativa Primarului Sectorului 4, Daniel Băluţă, Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Bucureştilor, au desfășurat o slujbă de pomenire. Decizie luată de noul primar al Sectorului, pentru că vechiul, Cristian Popescu Piedone, și-a pierdut funcția tocmai în urma acestei tragedii. Efectul ”Lebăda Neagră” l-a lovit dur pe edilul care avea șanse reale, potrivit unor sondaje de opinie, să ajungă viitorul primar al Capitalei.
De ce se întâmplă aceste lucruri? Nu a strigat țara „Vrem spitale nu catedrale”? Nu decade Biserica în încrederea românilor?
Citiți și: Prăbușirea încrederii în Biserică 1990-2015. Ce s-a întâmplat într-un sfert de secol?
Un prim motiv este că 61% rămâne o cotă de încredere considerabilă.
Apoi, trebuie să facem aici distincția între mai multe nivele de interpretare. Mișcările de stradă sunt în special anticlericale, iar mulți dintre cei care ies în stradă critică atitudinea preoților și, în special, a unor ierarhi. Nu vedem punerea în discuție a religiei. Privind pe termen mai lung, nu vedem o explozie a numărului de atei. Ori prescripția parastasului este una care ține de religia ortodoxă, și nu de BOR.
În sfârșit, chiar mai interesantă este distincția între religia oficială și religia sau religiozitatea populară. Adică diferență dintre religia preoților și, scuzați expresia, „religia babelor”. În realitatea de zi cu zi parastasele nu sunt numai ocazii de a ne ruga pentru spiritul morților, ci și de a-i hrăni și îmbrăca pe lumea cealaltă. Religia populară este uneori mai puternică decât cea oficială. De aceea putem vedea cum persoane care nu s-au mai împărtășit de decenii mențin vie tradiția parastasului.
Așadar BOR este încă populară, deși în scădere, religia declarată rămâne cea ortodoxă pentru covârșitoarea majoritate a românilor, iar religia populară este bine sănătoasă. Motive suficiente să vedem politicieni la slujbă, măcar în momentele solemne.
