Parlamentul moldovean nu a confirmat propunerea lui Nicolae Timofti de a-l vota pe Ion Sturza ca prim-ministru. Refuzul nu a luat forma unui vot împotrivă, ci a unui refuz de a întruni cvorumul necesar. Drept urmare conform interpretărilor CCM (Curtea Constituțională a Republicii Moldova) lipsa cvorumului echivalează cu respingerea candidaturii. Modul în care a căzut propunerea Sturza reprezintă și o modalitate prin care unii parlamentari își exprimă remulțumirea că președintele a căutat legitimitate în afara Parlamentului, „în stradă”.
Pașii următori sunt cumva cunoscuți celor familiarizați cu sistemul constituțional românesc. Președintele poate dizolva Parlamentul, dar numai după ce face încă o propunere.
„Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.” (Constituția Moldovei).
În paranteză fie spus, CCM a decis că în cazul unei crize de formare a guvernului, Președintele poate dizolva Parlamentul chiar dacă până la expirarea mandatului sunt mai puțin de șase luni.
„Curtea Constituţională a subliniat că în cadrul republicii parlamentare, în condiţiile în care atât Preşedintele ţării, cât şi Guvernul sunt autorităţi ce constituie emanaţia Parlamentului, expirarea mandatului Preşedintelui nu poate bloca soluţionarea crizei instituționale prin dizolvarea Parlamentului, atunci când organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile.”
Există, însă, o deosebire față de sistemul românesc. Chiar dacă textele constituționale seamănă, interpretarea lor diferă. Conform hotărârii CCM, dacă se constituie o majoritate clară în Parlament, președintele este obligat să țină cont de acea majoritate.
„Astfel, în cazul constituirii unei majorități parlamentare absolute, Președintele Republicii Moldova desemnează candidatul susținut de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilităţii de a susţine o anumită candidatură pentru funcția de Prim-ministru şi cu notificarea oficială în adresa Președintelui Republicii Moldova.”
Luând în considerare situația actuală există două mari scenarii: constituirea unei majorități (I), iar în cazul în care această acțiune politică eșuează președintele Nicolae Timofti preia din nou frâiele (II).
Scenariul I
Scenariul I.1
Parlamentul moldovean are 101 de deputați, care au fost aleși în cadrul scrutinului din 30 noiembrie 2014, potrivit Parlament.md. Astfel că majoritatea trebuie să fie formată din 51 de deputați.
Pe baza acestei clasificări am realizat următoarele calcule:
Deja Platforma Social Democrată, compusă din PDM și parlamentarii comuniști plecați de la matcă, a anunțat, conform Publika.md că va înainta propria propunere de premier. Cel mai simplu din punct de vedere aritmetic ar fi o alianță cu PSRM (Igor Dodon), care ar asigura majoritatea necesară și un mic surplus. Pe de altă parte, orientarea pro-europeană declarată a Platformei ar sugera mai degrabă o alianță cu Mihai Ghimpu (PL). Împreună, ar avea 47 de voturi și ar avea nevoie să mai recruteze încă 4 parlamentari. Depinde însă ce pretenții va avea Ghimpu în schimbul voturilor sale. Cu 20 de parlamentari PDM și 14 parlamentari comuniști, Platforma are o treime din cei 101 parlamentari moldoveni. Ceilalți 17 pot fi recrutați pe baza fricii.
Scenariul I.2
O altă variantă ar fi ca grupul lui Leancă să se alieze cu PLDM, plus PL. În total ar avea 32 de membri și ar mai fi nevoie de încă 19, mult sub cât este necesar.
Scenariul I.3.
Un scenariu dificil de realizat, dar care ar putea fi luat în calcul ar fi crearea unei coaliții de guvernare în jurul PSRM (Dodon) și ce a mai rămas din fracțiunea comunistă, respectiv 24 plus 7, adică 31. Și aici mai este nevoie de deputați ca să se ajungă la majoritatea de 51.
Scenariul II
În cazul în care partidele nu reușesc să formeze o majoritate absolută, după care să impună o propunere de premier, președintele Nicolae Timofti va putea, din nou, să propună un nume de prim-ministru.
Rămâne de văzut care sunt calculele politice luând în considerare faptul că în cazul în care alegerile ar avea loc astăzi, spun mai multe surse, partidele actuale ar pierde voturi în favoarea noilor mișcări extraparlamentare. Este, într-un fel, situația pe care am văzut-o în România în 2004, doar că Parlamentul Moldovei are o cale mai simplă de ieșire.
Foto: Guttorm Flatabø
Comentează