Resetarea clasei politice românești. 3 zile de proteste. Ce urmează?

Context 1: Cuvinte cheie – Presiunea străzii și Calcule politice

După aproape un an de zile de la lansarea acuzațiilor de corupție legate de premierul Ponta și o moțiune de cenzură trecută cu brio, guvernul României a fost forțat să își dea demisia în bloc, la presiunile străzii, aruncând clasa politica într-un joc de X și O, aparent fără un plan B și fără pepiniere de rezervă crescute din timp.

Context 1.1: Cuvinte cheie: Justiție, Dosare

Practic, în acest moment, clasa politică românească este obligată să pășească cu pași de felină în orice mișcare, pentru a nu aprinde și mai puternic fitilul butoiului de 30 – 35k de oameni prezenți în stradă. S-a creat o ciclicitate a evenimentelor: seara/noaptea se protestează prin sloganuri, ziua se iau decizii politice și cercul se închide perfect la ambele capete. În plus, procurorii DNA anunță cercetări suplimentare în dosarele oamenilor politici ai căror capete specifice au căzut.

Context 2: Cuvinte cheie: alegeri anticipate, guvern minoritar, dizolvare, referendum, adunare constituantă, schimbare

Și aici ajungem la subiectul principal al acestui articol: se vorbește încontinuu, în toate mediile de comunicare, despre următorul pas al clasei politice. Este clar că Sabia lui Damocles a căzut peste Palatul Victoria și mișcarea definitivă este în semnătura președintelui țării.

Mișcarea prezidențială

Președintele țării are rolul, stipulat și în Constitutie de mediator între cele 3 mari puteri ale statului: legislativ, executiv și justitiar. Tot președintele țării propune primul-ministru, după ce a avut girul Parlamentului (legislativ). Până atunci, este obligat de articolul 107 din Constituție să numească un prim-ministru interimar (poate fi numit și din guvernul demisionar – ceea ce s-a și întâmplat) cu mandat de 45 de zile. Acest cabinet va face, practic, trecerea între executive, însă nu are aceleași atributți decizionale.

Scenariul 1 (era de luat în calcul, dar a picat): Guvernul intermiar să devină permanent.

Oamenii ieșiti în stradă cer 4 chestiuni mari și late (rezumarea și interpretarea sloganelor): Corupția ucide – practic, doresc egalitate în fața legii și pentru parlamentari: 300 nu 600 – revenirea la votul referendumului și reducerea numărului de parlamentari; jos corupția – amendarea justițiară a tuturor celor care au greșit, indiferent de reprezentare; românii vor schimbare – practic, tema tehnocratului.

Și aici intervenea Scenariul 1, plauzibil în primele ore ale dimineții cu numărul 2 a protestelor: găsirea unui guvern interimar care să satisfacă toate cerințele persoanelor din stradă – fără afilieri politice excesive, cu intenții tehnocratice.

Avantaje:

• Se ieșea din criza politică mult mai ușor, mai facil pentru partenerii externi și politicile guvernamentale aveau un continuu;
• Personalitatea în cauză putea deveni o veritabilă locomotivă pentru societatea civilă, clasa politică și exponenții acestora, în spectrul alegerilor de anul viitor;
• Se putea prefigura un comunicator excelent, fără constrângeri doctrinare;

Dezavantaje:

• Persoana în cauză putea deveni autocrată;
• Nu există susținere politică, orice propunere legislativă fiind refuzată sau combătută;
• Nu se putea identifica, din punct de vedere al imaginii, ca un veritabil lider de cabinet executiv.

Acest scenariu a picat în secunda în care s-a semnat decretul de numire a fostului ministru al Educației pe post de prim-ministru interimar.

Care a deschis calea către:

Scenariul 2: Consultarea “Pieței”

Expresia ”Consultarea Pieței” a început să fiarbă în mediile on-line de ieri după-amiază, când majoritatea populației a grăit răspicat că doar 3 demisii nu sunt de ajuns. Asta a pus o presiune populară pe umerii președintelui, care a fost nevoit să găsească o soluție de compromis prin desemnarea viitorului premier, o personalitate agreată și de societate, cât mai puțin implicată politic și cât mai “curată” din punct de vedere imagologic.

Avantaje:

Este o premieră în istoria României când președintele deschide o cale de comunicare online către cetățeni – este un prilej de “spălare” a unei imagini de om prea statornic;

• Publicul țintă chemat să își spună punctul de vedere este unul nou;
• Există șansa reală ca persoana în cauză să nu fie afiliată politic.

Dezavantaje:

• Riscul puternic de a deveni o situație de circ ieftin, cu iz de dezamăgire maximă;
• Persoanele desemnate nu au capacitatea reală de a gestiona un Guvern;
• Riscul dezgustului și dezbinării generale care face foarte rău României pe plan extern (să nu uităm că avem două “probleme la graniță: conflictul din Ucraina și peninsula Crimeea și faptul că nici Republica Moldova nu are un executiv, în aceste zile);
• Presiunea enormă pe care președintele o are asupra sa și existența unei vulnerabilități reale din cauză gestiunii proaste a momentului, coroborat cu izul de alegeri anticipate, coroborat cu furia străzii, cu apropierea iernii și cu riscul valutar deja existent.

Scenariul 3: desemnarea unui prim-ministru

Din toate punctele de vedere dezbătute, în aceste zile, acesta este scenariul ideal și, oarecum firesc, până la alegerile parlamentare de anul viitor. Procedura trebuie amintită: președintele se va consulta cu toți reprezentanții partidelor aflate în Legislativ, fiecare în parte venind cu o propunere. După această etapă, președintele face propunerea cea mai potrivită, care se va vota în Parlament.

Legislativul supune la vot decizia, iar guvernul este învestit sau nu. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de mai mulți factori de decizie: partidele politice din coaliția care îl va propune; partidele politice din opoziție; presiunea oamenilor care vor continua să iasă în stradă, dacă predomină nemulțumirea; diverse dosare pe rolul DNA.

Avantaje:

• România iese din situația de criză politică;
• Se creează un nivel de așteptare foarte puternic, din partea electoratului, care odată satisfăcut, putem asista la dezvoltarea unei locomotive politice;
• Premierul poate deveni un pol consultativ pentru problemele societății;
• Se poate crea precedentul unui premier jucător;

Dezavantaje:

• Presiunea străzii va deveni toxică, până într-un punct în care nu există un continuu al arcului guvernamental, dacă există nemulțumiri din partea societății;
• Există riscul schimbării de paradigmă al protestelor;
• Premierul desemnat poate pierde toată construcția de imagine, din cauza afilierii politice sau exercițiului guvernamental defectuos.

Scenariu 4: Alegerile anticipate/Dizolvarea Parlamentului

S-a discutat foarte fervent despre cheia de bolta a Constituției României, mai exact articolul 89. Acesta stipulează clar că dacă există două tentative eșuate de numire a premierului, presedintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.

Alegerile anticipate pot fi făcute o singură dată pe an, nu mai devreme de 6 luni înainte de încetarea mandatului prezidențial, în stare de război sau asediu. Cu alte cuvinte, acest fapt va însemna o nouă campanie și o nouă procedură de vot. Este puțin probabil acest scenariu, deoarece unele partide (UNPR sau ALDE) sunt în real pericol, iar pentru PNL sau PSD se pune problema de costuri. Ce este foarte important de ținut cont, în această perioadă: toate sondajele de opinie făcute în perioada 2013 – 2015 dau instituția legislativului la un nivel de încredere de aproximativ 2%, iar într-un sondaj online Gândul.info din martie, peste 11.500 de persoane au votat “Da” la întrebarea“Sunteți de acord cu dizolvarea Parlamentului”, față de 1.400 care au răspuns ”Nu”. O extrapolare simplă arată că un precedent foarte sensibil există.  Trebuie să ținem cont că aceste alegeri se vor face după legea electorală nouă, care devine aplicabilă abia în 2016. Așadar, termen mai rapid de două luni nu există din start (nu se va mai vota uninominal, ci pe liste).

Cifre: pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi pentru.

• PSD are 197 de parlamentari, UNPR 63, ALDE 37, cu un total de 297.
• PNL are 176 de parlamentari, UDRM 25, PND 12. Independenții (neafiliați) numară 20 de parlamentari și minoritățile 17.
• O coaliție formată din PSD, UNPR și ALDE ar totaliza 297 de parlamentari; dacă socotim și minoritățile rezultă 314.
• O coaliție formată din PNL, UDMR, PND și independenți ar totaliza 233 de parlamentari.

Guvernul minoritar: presupune formarea unui guvern fără susținerea majorității parlamentare (trecere tacită, dacă vreți), dar care nu va avea niciun fel de putere decizională pe pachete de legi sau chestiuni de termen mediu și lung, deoarece există riscul constant al combaterii majorității Parlamentare. La limită, un guvern minoritar poate fi comparat cu guvernul interimar. Ceea ce este iarăși periculos pentru stabilitatea țării.

Avantaje:

• se poate reseta clasa politică românească și putem asista la foarte multe schimbări de nume în Parlament;
• populația poate taxa puternic nemulțumirile existente;
• se pot reface coaliții și alianțe;

Dezavantaje:

• România se plasează într-un precedent foarte periculos, din punct de vedere imagologic;
• Există riscul ca orice nemulțumire să fie taxată prin proteste și să vedem o transpunere a unei interpretări de Maidan sau Primăvara Arabă;
• Perioadă foarte lungă de instabilitate politică și executivă: cel puțin 60 de zile, în amalgam cu Crăciunul și Revelionul.
• Guvernul minoritar nu are putere pe termen mediu, este o soluție tristă de compromis.

Concluzii specifice:

Cea mai bună și mai convenabilă soluție pentru partide și pentru președinte este un guvern tampon, un guvern de “sacrificiu” (poate chiar format din tehnocrați – aceștia fie merg excelent la guvernare și primesc girul alegerilor de la anul, fie demonstrează incapacitatea guvernării și deci creează spectrul revenirii eșicherului politic), până la alegerile parlamentare.

Concluzii generale:

Din păcate, dimensiunea subiectului a luat o turnură puternic politică. Schimbarea adevărată și reală nu se va face peste noapte, ci trebuie ca fiecare dintre noi să înțelegem dimensiunea unei meserii făcute corect și respectate. Elemente precum șpaga, ploconeala, punga cu daruri și alte chestiuni balcanice trebuie să dispară. Legea trebuie respectată ad-litteram.