Premium
Parcul Național Retezat nu mai este Rezervație a Biosferei și a fost scos din patrimoniul UNESCO, asta din cauza faptului că nu are nicio așezare umană permanentă. Cei de la administrația parcului arată că s-a modificat regulamentul, iar Strategia de la Sevilla cere noi criterii pentru ca o așezare să devină Rezervație, însă se caută soluții pentru a reîcadra parcul în zona de protecție.
”Pentru cei care încă interpretează după cum doresc (fără să citească cu atenție) explicațiile date... repetăm - "(...) noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.”. Complexul turistic Râușor și alte cabane de pe teritoriul PNR nu au persoane rezidente, turiștii nu sunt considerați persoane rezidente și totodată, în explicația UNESCO (destul de clară după noi) se face referire la COMUNITĂȚI rezidente. Totodată la pct. 131 din Raportul UNESCO (link în comentarii) scrie că Comitetul consultativ (Advisory Committee) a luat notă de informația că există un oarecare număr de persoane (aprox. 1000) care desfășoară activități sezoniere pe teritoriul parcului, dar n-au considerat că așa ceva este suficient pentru a îndeplini criteriul referitor la existența de comunități rezidente acolo.
Potrivit informațiilor inventate… dar mai ales neverificate… ale unor ziariști din online, Parcul Național Retezat a fost scos din patrimoniul UNESCO datorită defrișărilor ilegale. Dezastrul ecologic despre care se vorbește în articol este un fals grosolan, Raportul UNESCO fiind public și doar la un click distanță pentru cine are răbdare să verifice din minim două surse informațiile înainte de a da like&share.
În realitate, Parcului Național Retezat i-a fost suspendat statutul de rezervație a biosferei tocmai datorită SĂLBĂTICIEI sitului, explicația fiind foarte clar menționată și pe website-ul UNESCO (public și la un click distanță): “Unele țări și-au retras din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei acele situri care au fost desemnate în anii 1970 și 1980, deoarece nu a fost posibil ca aceste situri să respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.”. Iar Parcul Național Retezat nu are pe teritoriul său nicio așezare umană permanentă.
Chiar dacă, după cum se menționează în raportul UNESCO, un nou Plan de management al Parcului Național Retezat este așteptat în scurt timp, Administrația Parcului Național Retezat a demarat și o acțiune ce va repune zona pe harta siturilor UNESCO, astfel încât să se respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei, deci și pe aceea care prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei, adică a identificat, a aplicat pentru și a câștigat finanțare pentru un proiect pe care a început deja să-l implementeze.
Dacă aveți nelămuriri nu ezitați să ne contactați. Nu în ultimul rând dorim să exprimăm înțelegerea și încurajarea APNR vizavi de orice acțiune civică derulată de persoane fizice sau ONG bazată pe dovezi bine documentate, cu mențiunea că Administrația Parcului Național Retezat rămâne deschisă la orice comunicare desfășurată în mod civilizat. Zile senine în teren vă dorim!”.
