Decizia secretarului de război al SUA, Pete Hegseth, de a retrage o brigadă de infanterie din România a reaprins temerile privind o retragere a armatei americane din Europa, chiar dacă Rusia își continuă războiul împotriva Ucrainei. Donald Trump își concentrează atenția asupra Asiei și, mai nou, asupra țărilor din America de Sud, ceea ce ar putea duce la o dezangajare puternică a trupelor americane din Europa.
Statele Unite își îndreaptă privirea către China
Deși majoritatea aliaților europeni înțeleg că Statele Unite se vor concentra asupra Asiei pentru a contracara influența tot mai mare a Chinei, experții avertizează că o retragere bruscă și necoordonată ar putea submina securitatea Europei și încuraja Rusia. Motiv pentru care europenii s-au angajat într-o cursă a înarmărilor într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece.
Retragerea brigăzii de infanterie din România a fost anunțată de Statele Unite pe 29 octombrie. Hegseth a ordonat transferul soldaților în cauză la o bază din Kentucky. Este vorba despre aproape 800 de soldați, care nu vor fi înlocuiți.
Fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că anunțul „nu este mesajul pe care Statele Unite trebuie să i-l transmită în acest moment lui Putin. Nu cred că, Casa Albă își dorește acest lucru; pur și simplu nu a fost foarte bine coordonat”.
Casa Albă: „Toată lumea este la curent cu retragerea din România”
Volker însuși consideră că nici nu este exclus ca acesta să fie „un alt caz în care Pentagonul ia o decizie despre care Casa Albă nu este informată și apoi trebuie să dea înapoi”. Fostul negociator se referă la precedentul în care secretarul de război Hegseth a anulat livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina, surprinzând atât Casa Albă, cât și Kievul.
Cu toate acestea, un oficial al guvernului de la Washington a confirmat pentru Euronews că „părțile relevante erau conștiente de decizie, care a fost luată în timp ce națiunile europene continuă să țină cont de apelul președintelui Trump de a-și spori forțele, de a investi mai mult în apărare și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru protejarea regiunii”.
Statele NATO, pe de altă parte, se așteaptă ca Statele Unite să retragă un număr semnificativ de trupe de pe teritoriul european, în conformitate cu schimbarea de priorități, anunţată deja de administrația Trump. Administrația a vorbit deschis despre repoziționarea sa geostrategică în Marea Chinei de Sud.
O retragere americană ar lăsa vulnerabil flancul estic al Europei
În consecință, țările europene NATO și Canada s-au angajat să își asume povara securității europene, inclusiv costurile sprijinului militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, o retragere puternică a SUA ar lăsa flancul estic al Europei vulnerabil.
Volker a declarat că mișcarea recentă a lui Hegseth pare prematură, având în vedere tensiunile continue și refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în mod semnificativ în discuții menite să pună capăt războiului din Ucraina. Recent, Trump a fost de acord să se întâlnească cu șeful Kremlinului la Budapesta, în încercarea de a relansa discuțiile de pace blocate, dar a anulat inițiativa după ce Moscova a refuzat să renunțe la revendicările sale teritoriale asupra Ucrainei.
Deși cifra de 800 de soldați retrași pare relativ mică în comparație cu cei aproximativ 80.000-90.000 de soldați rămași, decizia transmite un mesaj politic lumii cu privire la intențiile Statelor Unite în ceea ce privește securitatea europeană, potrivit lui Volker, care a fost trimisul lui Trump în Ucraina în timpul primei sale administrații și ambasadorul SUA la NATO în timpul președinției lui George W. Bush. Diplomatul american a adăugat că nu vede nicio justificare militară în spatele deciziei de retragere a trupelor în acest moment.
Volker: „Există un calendar de respectat și trebuie să evaluăm de unde este cel mai bine să ne retragem”
Potrivit lui Volker, este necesar să se țină cont de „viteza cu care europenii își măresc cheltuielile pentru apărare și sunt capabili să acopere costurile pe continent. Pe scurt, există un calendar de respectat și trebuie să luăm în considerare mixul de forțe şi de unde este cel mai bine să ne retragem. Avem o prezență destul de mare a trupelor, cea mai mare din ultimii 30 de ani”, a declarat Volker, menționând că în timpul președinției Obama, trupele americane din Europa au scăzut la 30.000.
Nominalizarea lui Elbridge Colby, cu o poziție de ofițer de război, în funcția de subsecretar de război al SUA a ridicat îndoieli cu privire la viitoarele planuri din Europa. Colby a insistat mult timp pentru o schimbare a priorităților SUA către China și potențialele sale planuri de invazie a Taiwanului.
„Rusia însă, rămâne o problemă imediată”, a remarcat Volker. „Iar China urmărește îndeaproape modul în care ne comportăm cu aliații noștri și cum ne descurcăm cu Rusia. Xi simte că modul în care ne descurcăm cu Rusia va reflecta modul în care aliații NATO și Statele Unite se apără reciproc împotriva regimurilor autocratice.”
Pentagonul va publica o analiză a desfășurărilor de trupe la nivel global
Pentagonul este pe cale să publice o analiză a opțiunilor globale pentru a determina unde ar trebui desfășurate trupele americane în întreaga lume. Momentul exact al analizei este necunoscut; ar putea avea loc la începutul anului 2026, însă capitalele europene NATO se tem că, după aceste decizii, ar putea fi mai expuse războiului hibrid în curs cu Rusia.
În ultimele săptămâni, o serie de drone – despre care se crede că provin din Rusia – și avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian NATO în mai multe țări, inclusiv în Polonia, România și Danemarca. Capitalele occidentale sunt convinse că incursiunile în spațiul aerian fac parte din planul lui Putin de a testa și, eventual, de a diviza unitatea Alianței Atlantice.
Între timp, fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, susține că președintele SUA vizează o confruntare majoră cu emisfera vestică, în special cu Venezuela. Statele Unite l-au acuzat pe președintele Nicolas Maduro că în fapt conduce un narcostat și o bandă de traficanți de droguri care, potrivit lui Trump, reprezintă o amenințare iminentă la adresa securității SUA.
„Europa este din ce în ce mai singură”
Daalder consideră că administrația Trump este pe cale să se angajeze într-o reorientare profundă a politicii externe americane: „Sincer, nu doar din Europa, ci și din Orientul Mijlociu și din Asia către cele două Americi și emisfera vestică. Aceasta înseamnă că «Europa este din ce în ce mai singură. Asistăm la o dezangajare a SUA față de securitatea europeană».”
„Astăzi, în Caraibe, Statele Unite nu numai că au desfășurat o șaptea parte din Marina lor. Au desfășurat mai multă putere militară decât oricând din 1962, în timpul crizei rachetelor cubaneze”, a declarat Daalder pentru Euronews de acasă, din Chicago. Armata americană a lansat o duzină de atacuri asupra navelor din apele venezuelene, ucigând zeci de oameni. Guvernul susține că vizează clanul venezuelean Tren de Aragua. Maduro, pe de altă parte, a condamnat recenta escaladare a administrației americane, spunând că Washingtonul „fabrică un nou război etern” împotriva țării sale.
Turneul lui Trump în Asia și concentrarea asupra Americii Latine
Trump tocmai a încheiat o călătorie de cinci zile prin Asia, cu opriri în Japonia, Coreea de Sud, Malaezia și China. Întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping pare să fi atenuat tensiunile dintre cele două părți legate de regimul tarifar puternic impus de Trump în ultimele luni.
„Cred că se întoarce din călătoria sa în Asia încrezător că a stabilizat deocamdată situația economică”, a observat Daalder. „Și bucuros că se poate întoarce la ceea ce își dorește, adică să se concentreze în principal pe America Latină, Venezuela și Columbia.”
Sursa: Euronews.it, în traducerea Rador Radio România
Comentează