Klaus Iohannis a avut în anul 2015 o activitate externă susținută. Fiind și primul an de mandat, președintele a fost nevoit să facă vizite de recunoaștere, de luare a pulsului.
Vom observa în continuare cum vizitele președintelui par să formeze un plan de acțiune, o hartă a interesului extern al țării noastre. Acest lucru ar trebui să fie de la sine înțeles, fără să fie scos în evidență, dar când ne gândim la prezența lui Victor Ponta la deschiderea Jocurilor europene de la Baku, putem pleca de la premisa că acest plan de acțiune, sesizabil la Iohannis, este într-o oarecare măsură și creație proprie, nevenind în totalitate la pachet cu funcția de președinte. Afirmând acest lucru, nu trebuie să cădem nici în extrema cealaltă, formulată de președintele Iohannis în declarația conform căreia până să ajungă el la Cotroceni, România era izolată pe plan extern.
Astfel, în ianuarie, Klaus Iohannis a avut o vizită oficială în Regatul Belgiei. În luna februarie, președintele a avut vizite oficiale în Franța, în Republica Moldova și în Germania.
În martie, Klaus Iohannis a continuat alternarea vizitelor în țările vecine cu cele în țările care reprezintă principalii parteneri europeni, bifând o vizită în Ucraina și una în Polonia.
În aprilie, Klaus Iohannis ajunge în Italia, acolo unde are întâlniri și cu grupurile de români, neuitând de impactul pe care diaspora l-a avut în alegerea sa ca președinte.
În luna mai, Iohannis a participat la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, la Minsk, Polonia. Urmează o vizită la Vatican, unde a avut o întâlnire cu Papa Francisc precum și participarea președintelui Klaus Iohannis la summit-ul Parteneriatului Estic din Letonia.
În prima lună de vară, președintele Klaus Iohannis a mers la Bruxelles, pentru summitul UE-CELAC dar și pentru Consiliul European de Vară.
În iulie, președintele a avut o vizită oficială în Spania, unde a avut întâlniri cu regele Felipe al VI-lea, cu premierul spaniol și din nou, cu comunitățile de români. În aceeași lună, Iohannis mai bifează două vizite oficiale, în Austria și Serbia.
După o lună de pauza, Iohannis își reia în septembrie vizitele oficiale, de această dată în SUA, participând la sesiunea adunării generale a ONU.
În luna octombrie, președintele are prima vizită de lucru la Bruxelles, acolo unde discută o oră exclusiv în limba germană cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European, spre surprinderea acestuia din urmă.
În noiembrie, Iohannis a avut o vizită oficială în Slovacia, unde s-a întâlnit cu președintele Slovaciei Andrej Kiska. De asemenea, președintele a participat la un nou summit pe tema migrației și la o sesiune informală a Consiliului European. Summitul UE-Turcia a reprezentat o nouă șansă pentru Klaus Iohannis să-și exprime susținerea pentru aprofundarea relațiilor cu Turcia, în contextul managamentului crizei refugiaților. După încheierea acestui summit, președintele participă la Conferința pentru Schimbările Climatice de la Paris, alături de alți 150 de lideri internaționali.
După participarea la șapte Consilii Europene, trei summit-uri UE, două întrevederi cu secretarul general al NATO, una cu europarlamentarii români, organizarea a 13 vizite bilaterale externe, găzduirea summit-ului șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, după trei vizite la Paris și 11 la Bruxelles, putem afirma că președintele și-a jucat cu brio rolul de prim reprezentant al României pe plan extern. Nu trebuie trecut cu vederea interesul manifestat de Klaus Iohannis diasporei, cu ai cărei reprezentanți s-a întâlnit cât de des a avut ocazia, reușind la finalul anului să promulge și legea votului prin corespondență. De asemenea, în discursul de Crăciun al președintelui, mai mult de jumătate a fost adresat direct românilor plecați la muncă în străinătate. Klaus Iohannis arată prin toate aceste lucruri că înțelege rolul extrem de important pe care diaspora îl poate juca și pe care l-a jucat și la prezidențialele din 2009 și la cele din 2014, încercând să o țină aproape pentru anul 2019.
Comentează