Premium
Preşedinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern, Camelia Potec, a declarat pentru AGERPRES că 2022 a fost un an de excepţie, cu rezultate care au depăşit cu mult obiectivele stabilite.
''Pot să spun că într-adevăr a fost un un an de de excepţie, chiar dacă suntem cu toţii obosiţi, extenuaţi, fără prea multă energie. Considerăm că a fost mult peste obiectivele pe care le le aveam şi planul cu care am pornit la începutul anului'', a descris Camelia Potec anul 2022.
''Chiar dacă puteam estima majoritatea rezultatelor, este foarte greu să îţi propui nivelul acesta de rezultate şi atât de multe medalii la început, pentru că oricât de bine ai cunoaşte situaţia actuală din lumea din care faci parte, cu siguranţă nu ai cum să ştii ce se întâmplă în alte ţări. La nivelul acesta, când vorbim de nivel mondial sau european, oricât de bine pregătiţi ar fi sportivii de la noi din ţară, nu ai cum să ştii cât de bine pregătiţi sunt ceilalţi, chiar dacă îi urmăreşti îndeaproape şi îi vezi la alte competiţii la care participă, înaintea marilor competiţii din an. Deci am fost un pic mai mai realişti şi am pus nişte obiective medii, să zic aşa. Chiar dacă am avut ca obiectiv medalie sau medalii la majoritatea competiţiilor, având în vedere că a fost un număr maxim de medalii pe care putem să-l luăm, majoritatea au fost chiar de de aur, lucru care ne dă speranţe pentru viitor şi pentru următorii ani în care aceşti sportivi îşi vor reprezenta ţara. Vom încerca să le oferim tot ce au nevoie pentru a reuşi să rămână pe acest drum ascendent în performanţă'', a adăugat campioana olimpică de la Atena 2004.
Dincolo de rezultatele sportive, FRNPM a trebuit să facă faţă din punct de vedere organizatoric provocării organizării a doua campionate europene de juniori la înot şi la sărituri în apă, ambele desfăşurate la Otopeni.
''Din punct de vedere al organizării primelor Campionate Europene de juniori, în cazul acesta de înot şi de sărituri în apă, putem să spunem că suntem extrem de mulţumiţi de ceea ce am putut realiza. Au fost bineînţeles şi câteva lucruri din spate pe care le-am observat şi pe care putem să le îmbunătăţim, dar per ansamblu s-a văzut şi lumea a perceput foarte bine organizarea celor două campionate europene de juniori. Lucrul acesta a fost văzut de noi în momentul în care am primit şi organizare Campionatelor Europene de seniori de anul viitor, în bazin scurt. Europenele de juniori au fost o competiţie test pentru noi ca ţară organizatoare şi faptul că am primit organizarea unui campionat mai mare, acesta de seniori, ne-a dovedit faptul că ne-am ridicat sau că am depăşit aşteptările celor care ne-au oferit organizarea acestor campionate. A fost foarte greu, pentru că a fost totul nou şi din partea noastră ca organizatori, dar mai ales că intram într-un bazin nou, bazin pe care nu-l cunoşteam, un bazin care a fost deschis cu ocazia acestor campionate europene şi am avut tot felul de necunoscute. Dar, am avut o echipă extrem de bună, am avut un număr foarte mare de voluntari, undeva peste 150, care şi-au adus aportul foarte mult la buna desfăşurare'', a spus Camelia Potec.
Europenele de seniori în bazin scurt din 2023 vor avea loc în perioada 5-10 decembrie la complexul olimpic de nataţie de la Otopeni.
''Nu va fi o muncă uşoară, vorbim de un campionat european de seniori. Dacă anul acesta am putut cu doar câteva săptămâni înainte să avem un contract de finanţare şi să primim acceptul de a-l organiza, în ceea ce priveşte un campionat european de seniori va fi imposibil să poată fi organizat în doar câteva săptămâni sau în doar două luni. Deci, acest campionat european de seniori va avea nevoie de cel puţin patru luni de pregătire. Începând cu luna iulie vom intra în bazinul de la Otopeni, vom începe pregătirile pentru Europenele de seniori. Criteriile sunt mult mai stricte, condiţiile sunt mult mai mai dure pentru noi ca organizatori din partea federaţiei europene. Plus că vom avea în fiecare lună o comisie care va veni să vadă dacă suntem pregătiţi'', a precizat şefa nataţiei româneşti.
Anul 2022 a avut cea mai importantă competiţie Mondialele de seniori de la Budapesta (bazin olimpic), din luna iunie, la care David Popovici a devenit noul super-campion al înotului, cu două medalii de aur la 100 şi 200 m liber, la doar 17 ani.
''Bineînţeles, cea mai importantă competiţie a anului a fost Campionatul Mondial de seniori de la Budapesta, dar nu aş face un top al performanţelor. Cu siguranţă, David Popovici este de departe liderul echipei naţionale şi performanţele lui din acest an sunt extraordinare, dar pentru noi a contat şi contează toate competiţiile. De la Festivalul Olimpic al Tineretului European, prima competiţie majoră pentru copiii noştri care intră în arena internaţională, până la Campionatele Mondiale de seniori. Dar noi nu ne concentrăm doar pe o competiţie, ca federaţie mă refer, ne concentrăm pe toate competiţiile, pentru că avem copii de categorii de vârstă diferite, copii care trebuie încurajaţi, care trebuie sprijiniţi şi care se pregătesc pentru o singură competiţie, poate, în acel an. Nu vrem să simtă că acea competiţie este mai puţin importantă pentru noi ca federaţie, faţă de o altă competiţie majoră. Un obiectiv principal au fost şi rezultatele de la Europenele de juniori, pentru că era important ca ţară organizatoare să reuşim să fim pe podium şi să avem în aproape toate finalele probelor cel puţin un reprezentant al ţării noastre. Peste o sută de sportivi ne-au reprezentat ţara în vară, inclusiv la Campionatele Mondiale de seniori în bazin de 25 m. Sunt sportivi de excepţie, sportivi care au muncit şi sportivi despre care o să mai auziţi cu toţii în anii următori'', a afirmat preşedinta FRNPM.
Camelia Potec a evitat să nominalizeze şi alţi sportivi, pe lângă David Popovici, care au impresionat în acest an şi a precizat că federaţia va organiza în ianuarie o gală în care sportivii vor fi recompensaţi pentru fiecare rezultat în parte: ''Nu putem să spunem acum mai multe nume care ne-au întrecut aşteptările. Ceea ce pot să vă spun este că vom face o gală a nataţiei la începutul anului viitor şi acolo o să vorbim despre fiecare performanţă în parte. În momentul de faţă nu am tras linie şi nu ştim per total câte medalii avem, decât ce am citit în presă. Noi încă nu le-am calculat, nu le-am adunat, pentru că noi le ştim doar pe cele la fiecare competiţie, ca număr de medalii sau ca loc câştigat în clasamentul general. Într-adevăr, la majoritatea competiţiilor am fost în Top 10, fie că vorbim de europene sau de mondiale, specificând ca la Europenele de juniori am fost chiar pe locul trei''.
În pofida unui an excepţional ca rezultate, FRNPM a trebuit să depăşească diverse probleme, cele mai mari fiind legate de organizarea Europenelor de juniori la Otopeni.
''Bineînţeles că am avut multe lucruri mai puţin plăcute, multe probleme pe care le-am întâmpinat, poate şi de aceea în ultimele cinci săptămâni nu-mi revin, ba cu răceala, ba cu pierderea vocii, ba cu imunitate foarte scăzută şi nişte analize mai puţin bune. A fost un an foarte greu pe care acum încep să-l să resimt, poate şi datorită faptului că am început să mă relaxez şi să încerc să mă bucur de sărbători. Cea mai grea perioadă a fost cea de dinainte de Campionatele Europene, când au fost foarte multe necunoscute şi am fost nevoiţi, neavând buget şi neştiind de unde să facem rost de bani, să alergăm foarte mult. Nu ştiam exact cu cine să vorbim, ce să facem şi de unde să luăm banii necesari, având şi presiunea din partea Federaţiei europene. Dacă nu ne descurcam, această competiţie putea să meargă către alte ţări care îşi doreau această competiţie în acest an. Nu am vrut să pierdem organizarea acestor Campionate Europene de juniori pentru că am considerat că dacă se va ajunge la acest lucru, primul vinovat de acest eşec voi fi eu şi am luat acest lucru ca fiind foarte personal. Mai ales că venea această organizare după patru ani de muncă, după patru ani în care am promovat ideea că suntem în stare să organizăm şi puteam să pierdem organizarea aceasta exact cu o lună înainte de data deja stabilită de Federaţia europeană. Anul acesta a fost un buget mai mare decât anii trecuţi şi am putut să ne descurcăm. În rest, alte probleme mici, tot felul de situaţii pe care cu ajutorul lui Dumnezeu, cu diferiţi oameni care ne-au fost aproape, am reuşit să le rezolvăm la timp'', a afirmat Camelia Potec.
Anul 2023 este unul crucial pentru calificările olimpice de la Paris 2024, care vor fi şi obiectivul principal al nataţiei româneşti.
''Cel mai important lucru este faptul că încep calificările pentru JO de la Paris şi principalul obiectiv va fi să reuşim să calificăm un număr cât mai mare de sportivi, fără prea multă presiune că ar fi ultimul lucru pe care îl pot face sportivii noştri în acel an. Dar cu siguranţă ne dorim să calificăm cât mai devreme sportivi cu barem A pentru că ne dorim să intrăm în linie dreaptă cu pregătirea pentru Paris. Avem acum în gând să facem şi o ştafetă puternică, pentru a o putea întâi califica la Campionatele Mondiale de seniori, după care să reuşim uşor-uşor să o calificăm şi la Paris. O ştafetă de băieţi de 4x100 m liber. Avem undeva la zece sportivi care ar putea intra în această ştafetă, inclusiv David, pentru că el este cel mai bun înotător al nostru la 100 m liber şi al lumii. Sperăm să reuşim acest obiectiv. După care vorbim de baremuri A pentru ceilalţi sportivi în probe individuale. Din păcate, vom începe anul cu doi sportivi care sunt accidentaţi şi care sperăm să se refacă cât mai repede. Aici vorbim de Robert Glinţă şi de Bianca Costea, care a suferit o operaţie la cot. Nu ne-am confruntat cu acest lucru în anii trecuţi, cu doi sportivi de lot care încep anul cu recuperare şi nu cu un plan de pregătire clar''.
Potec a precizat că pe lângă sportivii ce se pot califica cu barem A, FINA poate acorda în anumite condiţii invitaţii pentru sportivii cu barem B: ''Când se termină perioada de calificare, undeva cu o lună şi jumătate, dacă îmi aduc bine aminte, înainte de JO, se mai oferă anumitor ţări invitaţii speciale pentru anumiţi sportivi care au baremul B sau invitaţii în cazul în care o ţară nu are sportivi decât în probele feminine sau în cele masculine. Şi noi, la ultimele ediţii, am avut câte o invitaţie pentru fete şi am dus o sportivă foarte tânără tocmai pentru a câştiga experienţă, neavând nicio fată calificată cu barem A''.
''Este important pentru orice ţară să aibă şi o echipă calificată, pentru ca în nataţie vorbim de 209 federaţii naţionale care sunt acreditate la FINA. Iar la ştafete sunt doar 16 echipe care se califică. Puterea unei naţiuni în înot contează foarte mult şi de calificarea în primii 16 din lume a unei ştafete şi ne dorim să fim şi noi în primii 16 cu o ştafetă de băieţi, Bineînţeles, ne dorim un număr cât mai mare de sportivi pe care să-i sprijinim pentru a se califica, dar nu am stabilit un număr. Important este să vedem cum începem anul viitor şi cred că am putea vorbi despre un număr real pe care putem să îl calificăm după primele campionate, deci undeva între lunile aprilie şi iulie'', a adăugat fosta înotătoare.
În 2023, principala competiţie va fi Mondialele de seniori de la Fukuoka (Japonia), între 14 şi 30 iulie, urmată de Europenele de tineret U23 de la Dublin (10-13 august), o competiţie programată în premieră la această categorie de vârstă, şi Europenele de juniori de la Belgrad (4-9 iulie).
''La aceste Europene de tineret, David nu cred că va participa. Este o competiţie care va fi în luna august şi noi vom avea Europenele în decembrie în bazin scurt şi Mondiale de seniori la începutul anului 2024. Încă se discută acest aspect, dar el spus că îşi doreşte să fie cât mai rapid la Europenele de la Otopeni. Sunt multe competiţii, programul va fi aglomerat, dar nu la fel ca în 2022'', a precizat Camelia Potec.
Campioana olimpică de la 200 m liber a adăugat că David Popovici va înfrunta o concurenţă dură în tentativa sa de a-şi apăra titlurile mondiale la Fukuoka: ''El este în momentul de faţă dublu campion mondial şi aşa cum se va pregăti să-şi păstreze aceste titluri, aşa se vor pregăti şi ceilalţi sportivi să urce mai sus, cei de pe locurile doi, trei, iar ceilalţi care n-au urcat pe podium să ia locul cuiva pe podium. Este ca în orice competiţie, fiecare sportiv are şansa de păstra sau câştiga ceva în plus la următoarea ediţie. Dar cu siguranţă David a dovedit, şi cred că deja ştiu toţi românii, că este capabil atunci când îşi pune ceva în cap să se pregătească şi să ducă efortul foarte bine în pregătire pentru a progresa ca timpi sau, ştiu şi eu, ca dezvoltare a lui ca om''.
Pentru performanţele lui din acest an, Camelia Potec consideră că David Popovici, cu o salbă de 11 medalii de aur, merită să fie sportivul anului 2022 din România: ''Pentru noi este clar, David este cel mai bun, pentru Federaţia internaţională de nataţie este clar David Popovici. Şi probabil vor mai fi şi alte instituţii din sportul mondial care în lunile ianuarie-februarie o să-l declare chiar şi sportivul anului 2022 de la toate sporturile din lume. Eu eu aşa cred''.
David Popovici, 18 ani, a cucerit în acest an două medalii de aur la Mondialele de seniori de la Budapesta (100 şi 200 m liber), două medalii de aur la Europenele de seniori de la Roma (100 şi 200 m), trei medalii de aur (100, 200 m liber, ştafeta de 4x100 m lliber) la Mondialele de juniori de la Lima şi patru medalii de aur (50, 100, 200 m liber, ştafeta de 4x100 m liber) la Europenele de juniori de la Otopeni şi a încheiat anul cu un argint la 200 m liber la Mondialele în bazin scurt.
Popovici a devenit al doilea înotător din toate timpurile care reuşeşte să câştige aur în probele 100 şi 200 m liber la aceeaşi ediţie a Campionatelor Mondiale, după rezultatul americanului Jim Montgomery în 1973, la Belgrad.
La Mondialele de la Budapesta, Robert Glinţă a fost al cincilea în finala de la 50 m spate şi al optulea în finala de la 100 m spate.
La Mondialele de juniori de la Lima, ştafeta masculină de 4x100 m liber a României (David Popovici, Alexandru Constantinescu, Ştefan Cozma, Patrick Sebastian Dinu) s-a impus în finală, în timp ce Bianca Costea a câştigat aurul la 50 m liber. Vlad Stancu a obţinut un argint la 400 m liber şi medalii de bronz la 800 şi 1.500 m liber. Ştafeta combinată 4x100 m liber (David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Rebecca Diaconescu, Bianca Costea) a cucerit o medalie de argint.
La Europenele de juniori de la Otopeni, ştafeta României de 4x100 m liber (David Popovici, Vlad Stancu, Ştefan Cozma şi Patrick Sebastian Dinu) a cucerit aurul, în timp ce ştafeta combinată de 4x100 m (David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Bianca Costea şi Rebecca Aimee Diaconescu) a obţinut argintul. Vlad Ştefan Stancu a cucerit aurul la 1.500 m liber, argintul atât la 800 m liber, cât şi la 400 m liber, iar Bianca Costea a obţinut argintul la 50 m liber.
La Festivalului Olimpic al Tineretului European, de la Banska Bystrica (Slovacia), Aissia Claudia Prisecariu ( 200 m spate şi 100 m spate), ştafeta combinată 4x100 m mixt (Darius Ştefan Coman, Alexandru Constantinescu, Eva Maria Paraschiv, Aissia Claudia Prisecariu) au cucerit medaliile de argint, iar ştafeta 4x100 m mixt feminin (Aissia Claudia Prisecariu, Brigitta Vass, Eva Maria Paraschiv, Irina Preda, Ana Maria Sibişeanu) a obţinut bronzul.
