DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

RETROSPECTIVĂ Relaţiile israeliano-palestiniene la 10 ani de la dispariţia lui Yasser Arafat

palestina

Statele Unite ale Americii au facut din Yasser Arafat un obstacol în calea pacii cu Israelul, dar, la zece ani de la moartea liderului palestinian, perspectiva încheierii unui acord de pace istoric între israelieni si palestinieni ramâne înca îndepartata.

De la acordurile de la Oslo, din 1993, toate administratiile americane au esuat în privinta procesului de pace israeliano-palestinian. De fapt, perspectiva unei solutionari a conflictului nu a fost nicicând 'atât de îndepartata din 1993, atunci când Arafat si premierul israelian din acea perioada Yitzhak Rabin au lansat negocieri', sublinia Hussein Ibish, cercetator în cadrul organizatiei American Task Force on Palestine, citat de France Presse.
Întreaga lume îsi aminteste de strângerea de mâna istorica dintre Arafat si Rabin, întrevedere ce a avut loc sub auspiciile presedintelui american democrat de atunci Bill Clinton, pe gazonul de la Casa Alba, la 13 septembrie 1993. În anul urmator, cei doi lideri primesc Premiul Nobel pentru Pace, pe care l-au împartit cu seful diplomatiei israeliene din acea perioada, Shimon Peres.
Dar dialogul israeliano-palestinian, desfasurat sub egida SUA, devine tot mai irelevant la sfârsitul anilor '90, culminând cu esecul din vara anului 2000 al summitului de la Camp David, dintre Arafat si premierul israelian de atunci, Ehud Barak. Începând de la a doua Intifada, în septembrie 2000, liderul palestinian este ostracizat de SUA, administratia presedintelui republican George W. Bush, care preia mandatul în ianuarie 2001, considerând ca este un obstacol în calea pacii cu Israelul.
Însa unii experti contesta însa aceasta interpretare. 'Arafat a creat conditiile pentru un acord. El a fost primul care a acceptat solutia a doua state, el a schimbat dinamica palestiniana', a explicat Ibish. Iar Khaled Elgindy, de la Centrul Brookings pentru Politica privind Orientul Mijlociu, considera ca 'este evident ca nu Arafat a fost problema'. Analistul acuza mai degraba 'establishment-ul de la Washington si administratia Bush' ca au 'supra-personalizat conflictul', punându-l pe seama lui Arafat pentru 'a ascunde sub pres cauzele profunde' ale contenciosului dintre Israel si palestinieni. Aaron David Miller, expert la Centrul de studii Woodrow Wilson din Washington si fost consilier pentru sase secretari de stat ai SUA în acest dosar, aflat în atentia comunitatii internationale de aproape sapte decenii, recunoaste de asemenea faptul ca liderul palestinian 'avea credibilitatea, autoritatea si legitimitatea pentru a mentine controlul asupra miscarii palestiniene (...) si pentru a încheia un acord, în cazul în care ar fi dorit-o', cu Israelul.
Nu este cazul succesorului sau, Mahmoud Abbas, care, spune Miller, nu are 'nici autoritatea, nici legitimitatea strazii', fiind contestat în continuare de catre miscarea islamista Hamas în Fâsia Gaza. Presedintele Abbas ramâne totusi partenerul privilegiat al Statelor Unite în vederea unei solutionari a conflictului cu Israelul, Washingtonul considerând Hamas o 'organizatie terorista'. Dar pâna si americanii recunosc ca procesul de pace se afla în totalitate într-un punct mort.
Arafat ramâne un simbol în teritoriile palestiniene, la 10 ani de la moartea sa
La zece ani de la moartea sa, Yasser Arafat ramâne un erou national pentru poporul palestinian, care înca asteapta crearea propriului stat. Atunci când a decedat, la 11 noiembrie 2004, în apropiere de Paris, el era presedintele unei Autoritati Nationale Palestiniene muribunde, cu un statut neclar. Zece ani mai târziu, succesorul sau, Mahmoud Abbas a obtinut la ONU statutul de stat observator. Dar, în realitate, palestinienii spera înca în crearea unui stat al lor, la 66 ani de la crearea statului Israel.
Arafat ramâne pentru palestinieni 'un simbol national deoarece el este considerat un lider care nu a renuntat niciodata si care si-a dedicat viata cauzei' palestiniene, apreciaza Nathan Brown de la Centrul Carnegie. Pâna în ultimele zile de viata, asediat de buldozere israeliene în cartierul sau general din Ramallah, el este cel care a tinut piept Israelului. Din acest motiv, apreciaza Karim Bitar, de la Institutul de Relatii Internationale si Strategice (IRIS), 'cauza palestiniana a fost identificata cu Yasser Arafat'.
Caci cel care la sfârsitul anului 1974 afirma la ONU: 'am venit cu o ramura de maslin si o pusca de revolutionar. Nu lasati sa îmi cada ramura din mâna' a optat în cele din urma pentru o solutie diplomatica, începând un proces de pace dificil, aflat într-un punct mort din 2000. Calificat drept 'terorist' de catre israelieni, expulzat din Iordania în 1970 sau îndepartat de catre armata israeliana din Liban, în 1982, Arafat a dobândit calitatile unui lider în cautarea unui stat.
Dar acest 'personaj de roman' care si-a creat propria legenda, stia ce anume trebuie sa spuna. În cursul celei de-a doua Intifada, el a laudat miscarea de 'rezistenta', atragându-si de partea sa o miscare pe care nici nu o planificase si nici nu o lansase. În plus, Arafat a stiut sa mobilizeze multimile chiar si în moarte: când trupul sau neînsufletit a fost repatriat, mii de palestinieni au batut drumul pâna la Ramallah. În 2004, Arafat a devenit un 'martir' al cauzei palestiniene prin moartea sa, ale carei circumstante fac înca obiectul unei anchete, prelevarile de dupa exhumare indicând o posibila otravire a fostului lider palestinian.
Israelienii, divizati în ceea ce-l priveste pe Yasser Arafat
Pentru numerosi israelieni, Yasser Arafat, purtând vesnica keffiyeh, esarfa palestiniana în carouri alb-negre, ramâne un simbol 'terorist' si numai o mica parte dintre ei îl saluta pe cel care a reusit sa încheie primele acorduri cu Israelul. Timp de decenii, orice contact cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) condusa de Yasser Arafat era pasibil de pedeapsa cu închisoarea în Israel. În 1993, spre surpriza generala a fost anuntata încheierea unor acorduri privind autonomia palestiniana negociate în secret la Oslo, ce l-a transformat într-un interlocutor legitim.
Declansarea celei de-a doua Intifada, în 2000, l-a transformat din nou pe Arafat în ochii israelienilor în inamicul public numarul unu. 'O mare majoritate a israelienilor crede ca Arafat este principalul vinovat al violentelor si ca el a subminat orice urma de încredere pe care israelienii ar fi putut-o avea în dorinta de pace a palestinienilor', a apreciat Anat Kurz, de la Institutul de Studii pentru Securitate Nationala din Tel Aviv.
Uzi Dayan, general în rezerva si fost consilier pentru securitate nationala al Israelului în epoca lui Arafat, considera ca liderul palestinian a fost un 'terorist' si un 'escroc' care 'nu a fost niciodata de fapt pregatit sa încheie un acord care ar fi pus capat conflictului' israeliano-palestinian, ce dureaza de 66 ani.
Acest punct de vedere nu este împartasit de toata lumea. 'Contrar opiniilor multor israelieni, eu îl consider pe Arafat un mare lider, un adevarat revolutionar care a reusit sa aduca în atentie problema palestiniana în Orientul Mijlociu si în lume', a afirmat profesoara universitara Anat Kurz. 'El nu are nici un succesor credibil, capabil sa obtina pacea, dar acelasi lucru este valabil si de partea israeliana', a explicat ea.
Uri Savir, cofondator al centrului Shimon Peres, a avut mai mult întâlniri cu Yasser Arafat. 'Sunt unul dintre putinii israelieni care nu are o opinie negativa despre Arafat, ceea ce nu ma face foarte popular, dar putin îmi pasa', a spus el. 'Arafat este un simbol al revolutiei, el nu a avut idei preconcepute', a declarat Uri Savir. 'El a fost mai bun ca lider si ca negociator, decât în postura de ctitor de stat si de institutii moderne', a apreciat el.
A doua critica se refera la islamistii din Hamas, care au înlaturat de la putere gruparea Fatah, miscarea lui Arafat, în Fâsia Gaza, în 2007. 'El nu a înteles pericolul strategic pe care îl reprezenta Hamas. Am avut lungi discutii cu el pe acest subiect si de fiecare data mi-a spus: 'Nu va îngrijorati'. A gresit, mai târziu s-a dovedit' acest lucru, a mentionat Uri Savir. Arafat ramâne totusi cel care a 'permis progrese în relatiile cu Israelul' si a permis ca într-o zi, poate, solutia a doua state pentru doua popoare sa devina realitate, a afirmat el.
Dar Uri Savir si Uzi Dayan nu-si pun mari sperante în succesorul lui Yasser Arafat, Mahmoud Abbas. 'El nu are caracterul de unificator al lui Arafat. Este o figura mai occidentala, mai moderata si în cele din urma mai credibila decât Arafat, dar nu are capacitatea de a decide', a explicat Uri Savir. Pentru Uzi Dayan, Mahmoud Abbas 'nu este un terorist. Dar totodata este prea slab pentru a distruge terorismul'.
La moartea lui Arafat, în 2004, israelienii anuntau ca obstacolul în calea pacii a disparut odata cu acesta. Zece ani mai târziu, ei îl acuza pe Mahmoud Abbas 'ca nu este un om al pacii', reprosându-i recenta reconciliere cu Hamas. 'Tocmai aceasta teama fata de Hamas îl face pe Abbas chiar mai putin flexibil decât era Arafat', a conchis Uzi Dayan.

AGERPRES

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.