Premium
Este aproape de al treilea mandat, dar ultima dată când a guvernat a fost nevoit să părăsească puterea după uciderea unui jurnalist care investiga legăturile Guvernului cu mafia din Calabria, conform presei internaționale citate de Radio Rador România.
Robert Fico se îndreaptă spre ceea ce ar putea fi al treilea mandat ca prim-ministru al Slovaciei, ceea ce dovedește marile sale abilități de supraviețuire politică într-un climat rarefiat de neîncredere a cetățenilor în instituții. Fico s-a născut pe 15 septembrie 1964 și a studiat la Facultatea de Drept a Universității Comenius din Bratislava, scrie La Razon, conform Rador Radio România.
A fost prim-ministru de două ori: între 2006 și 2010 și între 2012 și 2018. Ultima oară a trebuit să demisioneze după uciderea unui jurnalist care investiga cazuri de corupție care legau reprezentanți ai guvernului slovac cu oameni de afaceri italieni legați de mafia calabreză.
Dar aceste legături periculoase par să fi fost uitate de o parte a electoratului. Fico a studiat la Facultatea de Drept a Universității Comenius din Bratislava și apoi, la începutul anilor '90, a intrat la Școala de Studii Slave și Est-Europene din Londra cu o bursă. După ce s-a întors în țara sa în 1992, a fondat ulterior actualul său partid Smer în 1999 când a reușit să reunească cele trei partide social-democrate care existau până acum într-unul singur. Când a venit la putere în 2006, a marcat un punct de cotitură pentru țară, deoarece a fost prima dată după independența obţinută în 1993 când un politician de stânga care a folosit un limbaj incorect din punct de vedere politic a devenit prim-ministru. În acest fel, Fico devine un politician priceput să se conecteze cu un electorat care caută noi politicieni, deși mulți consideră că acest mod de guvernare este populist și ar putea fi perceput ca o pasăre rară în cadrul partidelor clasice social-democrate europene.
Jurnaliștii, 'hiene-idioate'
Primul său mandat a fost deja marcat de numeroase scandaluri de corupție și persecuții asupra presei critice. De mai multe ori, i-a numit public "hiene idioate" şi "prostituate murdare anti-slovace" pe jurnaliştii slovaci care îl acuzau în mod regulat de corupţie. Deși a fost destituit în 2020, Fico a reușit să-și păstreze locul în Parlament după demisia sa.
Acum, preferă să evite orice interacțiune cu presa. În timpul campaniei, s-a adresat electoratului său în principal prin videoclipuri postate pe Facebook, YouTube și Telegram - videoclipuri care sunt printre cele mai populare din Slovacia -, transformând cu succes dezinformarea într-un instrument de campanie.
Cum este văzut în exterior
Totuşi, în sfera internațională, Fico a fost foarte atent. În cancelariile europene este considerat un politician pragmatic care în cele din urmă știe să mențină un consens de bază în politica internațională, deși în timpul celui de-al doilea mandat a făcut parte din Grupul Vișegrad al țărilor din Europa de Est care a boicotat neîncetat sistemul de distribuire a cotelor refugiaților. Pentru think-tank-ul Cidob, Fico este un "europenist pragmatic, puțin cunoscut de colegii occidentali din socialismul european, un aliat necondiționat al Statelor Unite (a ordonat întoarcerea promptă a trupelor din Irak) și cu tendinţe pro-slave și rusofile moderate".
Această descriere se poate schimba, deoarece aceste tendințe moderate par să fi trecut, cu o campanie electorală furioasă marcată de un sprijin neclintit pentru Vladimir Putin într-o țară care făcuse din ajutorul Ucrainei unul dintre semnele sale distinctive.
Lumea lui Fico
"Noul guvern care se va forma după alegeri trebuie să precizeze că prelungirea războiului din Ucraina și continuarea înarmării țării nu răspunde intereselor Uniunii Europene sau Slovaciei", a asigurat el în timpul campaniei. Mai mult, nici el nu este în favoarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei fără a analiza cu atenție repercusiunile pentru țară și clubul comunitar în ansamblu. "Guvernul va fi gata să ofere asistență umanitară Ucrainei în limita capacităților sale, dar există prioritățile noastre slovace, care ar trebui să aibă întâietate în fața Ucrainei", a adăugat el.
Pe străzile capitalei, Bratislava, afișele de partid ale lui Fico promit "stabilitate, ordine și bunăstare", ale căror garant se pretinde. În noua lume pe care o promite Fico, imigranții și persoanele LGBT+ - ținta celor mai virulente atacuri ale sale - nu mai sunt binevenite.
"Desigur, nu voi fi niciodată în favoarea ca [persoanele LGBT+] să se poată căsători, așa cum vedem în alte țări", a declarat Fico recent, la o conferință de presă, după ce a afirmat că adopția de către cupluri de același sex, care nu este posibilă în Slovacia, este o "perversiune".
O viață controversată
Este căsătorit cu o avocată cu care are un fiu, dar, potrivit presei slovace, cuplul locuiește separat. Politicianul, căruia îi plac mașinile sport, fotbalul și culturismul, își exprimă deschis admirația pentru regimul autoritar al lui Vladimir Putin, scrie sociologul slovac Michal Vasecka în cartea sa "Fico: obsedat de putere".
Fico nu-și ascunde misoginia și a făcut din președintele slovac Zuzana Caputova țapul ispășitor. Avocatul anticorupție, supranumit "slovacul Erin Brockovich", a devenit președintele țării în 2019.
În timpul sărbătorilor Zilei Muncii din mai 2022, el a făcut-o pe Caputova "curvă americană". Și "cu cât o persoană este mai curvă, cu atât devine mai faimoasă", a spus el.
Fost comunist, numit adesea "Orban de stânga”
Fostul premier, care a fost trădat de propriii adepţi și obligat să demisioneze în 2018, se întoarce pe ușa din față. Victoria sa, sâmbătă, 30 septembrie, în alegerile legislative, îi conferă o poziție favorabilă pentru formarea unei coaliții de guvernare.
Partidul său, Smer-SD, a obţinut 22,94% din voturi pe o orientare pro-rusă, eurocritică, anti-LGBT. Aceste alegeri legislative punctează un ciclu de crize guvernamentale din 2020 încoace, în care trei guverne s-au succedat în tumultul pandemiei de Covid-19 și al scandalurilor de corupție.
Socialist, Robert Fico, 59 de ani, este adesea considerat un "Orban de stânga", împărtășind multe din pozițiile naționaliste ale acestuia. Acest fost comunist – s-a înscris înainte de căderea Zidului Berlinului – se autointitulează pacifist pentru a nu mai livra arme Ucrainei.
"Ucraina a fluierat și noi am livrat totul tot timpul, până când depozitele noastre au rămas complet goale", a spus el în timpul unei dezbateri, cu câteva zile înainte de alegeri.
Deşi condamnă agresiunea rusă, el preia teza Kremlinului conform căreia Moscova se apără de o agresiune mai largă din partea NATO – în care Slovacia este membră. El cere negocieri și deplânge faptul că Uniunea Europeană alimentează escaladarea conflictului cu livrări sporite de arme.
Favoritul alegerilor parlamentare s-a angajat să nu trimită „nici măcar un cartuș” în Ucraina vecină, acesta fiind un semn al sprijinului tot mai slab acordat de europeni vreunei victime a agresiunii ruse
THE NEW YORK TIMES (SUA), 2 octombrie 2023 – Victoria lui Robert Fico, un fost premier care a susținut o campanie prorusă, la alegerile parlamentare din Slovacia, reprezintă un nou semnal al erodării sprijinului acodat Ucrainei de Occident într-o perioadă când războiul se prelungește, iar liniile frontului rămân pe loc în cea mai mare parte.
Slovacia este o țară mică, care, de-a lungul istoriei, s-a dovedit o simpatizată a Rusiei, iar natura coaliției guvernamentale pe care guvernul lui Fico va încerca să o formeeze este neclară. S-ar putea ca el să încline mai mult spre pragmatism, așa cum a făcut premierul de extemă-dreaptă al Italiei, Giorgia Meloni, după victoria sa de anul trecut. Totuși, schimbarea din Slovacia este una dură. Ea a fost prima țară care a trimis avioane de război în Ucraina.
Rezultatele alegerilor par să pună sub semnul întrebării un disputat ajutor financiar în valoare de miliarde de dolari pe care Occidentul l-a oferit Ucrainei în ultimele 19 luni, iar neliniștea devine tot mai acută în Statele Unite și în Uniunea Europeană, cereri crescânde de fonduri semnalându-se în schimb în privința unor priorități de ordin intern.
Luna trecută, la Washington, republicanii din Camera Reprezentanților au refuzat să se întâlnească cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, iar tensiunile dintre Kiev și Casa Albă pe tema strategiei militare ucrainene au ieșit la suprafață în Europa Centrală, pe vremuri un nucleu al poziției antirusești printre statele temătoare din prima linie, care au avut decenii întregi de suferit de pe urma guvernării comuniste ca membre, alminteri de nesupus, ale blocului sovietic și unde războiul este acum văzut mult mai nuanțat.
Problema o reprezintă victoria lui Fico, în urma căreia el și-a adjudecat aproximativ 23% din voturi pe baza unei platforme care promitea stoparea tuturor livărilor de armament destinate Ucrainei și care susținea că vina este purtată deopotrivă de Occident și de Kiev.
El a mizat pe un conservatorism social, pe naționalisl, pe retorica anti LGBTQ și pe promisiunile unui ajutor social generos or, asta s-a dovedit a fi o eficientă platformă antiliberală, cu audiență mai ales în orașele mici și în zonele rurale.
„Deteriorarea situației datorate războiului este, deocamdată, mai palpabilă în Europa Centrală, comparativ cu Europa Occidentală”, afirmă Jacques Ruprik, profesor la Univesitatea Sciences Po din Paris și expert în această regiune. ”Slovacia demonstrează că pericolul imediat nu înseamnă neapărat că ești întrutotul în sprijinul Ucrainei”.
Un sondaj de opinie al Globsec, efectuat în luna martie prin Europa Centrală și de Est, constata că 51% dintre slovaci considerau că Occidentul sau Ucraina sunt „principlaii vinovați” de izbucnirea războiuui. Fico, care a fost premier timp de mai bine de un deceniu până în 2018, a profitat de acest sentiment.
El a adoptat o parte din retorica premierului prorus al Ungariei, Viktor Orban, care s-a opus poziției majoritare occidentale pe tema Ucrainei, potrivit căreia invazia brutală a Rusiei în această țară reprezenta o încălcare flagrantă a legislației internaționale,care trebuie combătută în numele libertății, în numele democrației și în numele sfintei suveranități naționale.
„Fico a fost inspirat de Orban, dar nu dispune de aceleași adânci rădăcini și este mult mai pragmatic”, afirmă Ludek Sekyra, un om de afaceri ceh care prezidează Fundația Sekyra, susținătoare a cauzelor liberale. „El a fost adeptul exploatării îngrijorării provocate de marele flux de refugiați ucraineni, a resentimentelor caracteristice țărilor mici față de Uniunea Europeană și a simpatiilor proruse – niște aspecte care nu există în Republica Cehă”.
Luni, Slovacia și-a trimis ministrul de externe, pe Miroslav Wlachowsky, la o ședință a Uniunii Europene de la Kiev, menită să demonstreze sprijinul acordat Ucrainei. Reuniunea miniștrilor de externe a fost prima de acest fel desfășurată în afara teritoriului organizației, după cum a remarcat Josep Borrell Fontelles, șeful diplomației UE.
Cel puțin deocamdată, prezența lui Wlachoesky părea să semnaleze o continuitate în poziția Slovaciei față de război. Cât de mult se va schimba asta, este o întrebare la care nu vom găsi răspuns până la formarea guvernului
S-ar putea ca o coaliție cu un alt fost premier, Peter Pellegrini, din partea partidului social-democrat Vocea, care și-a adjudecat aproapee 15% din voturi, să poată spori eventualitatea unui pragmatism din partea lui Fico, el fiind cel care a facilitat aderarea Slovaciei la euro și care, în trecut, și-a manifestat puternice sentimente proeuropene.
Întrucât Slovacia, Ungaria și Serbia manifestă o semnificativă simpatie față de președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, situația s-a mai schimbat în această parte a Europei. Până și Polonia, o ferventă susținătoare a Ucrainei, care, pe parcursul războiului, a primit de acolo, peste 1,5 milioane de refugiați, a hotărât, recent, să își închidă frontierele date fiind importurile ieftine de cereale ucrainene.
În această lună, Lege și Dreptate (PiS), un dur partid polonez de dreapta, naționalist, are de dus o luptă dură împotriva opoziției liberale. Deși, actualul lider al țării, președintele Jaroslaw Kaczynski, rămâne un ferm opozant al Rusiei, naționalismul și principiile sale conservatoare sunt în consonanță cu cele ale lui Orban și ale lui Fico. O victorie a PS ar submina și mai mult unitatea europeană într-un moment când războiul nu dă semne de rezolvare.
Kaczynski se opune genului de integrare europeană politică și militară pe care președintele Franței, Emmanuel Macron, îl susține cu atâta ardoare. Au existat chiar și zvonuri legate de o eventuală ieșire a Polioniei din UE – o formulă exagerată, dar care sugerează ditensiunile europene pe care acest război a început să le alimenteze.
Chiar și în vestul Europei, un recent sondaj al Fondului German Marshall a constatat că, în Franța, sprijinul față de aderarea Ucrainei la UE atingea 52%, iar în Germania, acesta era de 49%. Tot în Germania, numai 45% dintre repondenți se pronunțau pentru aderarea Ucrainei la NATO.
Totuși, în general, sondajul demonstra că, de ambele maluri ale Atlanticului, aproximativ 69% din populație este în favoarea unui sprijin financiar în vederea refacerii Ucrainei, în vreme ce alte țări, precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Suedia și Lituania demonstrau un sprijin puternic.
„Tot mai des, din partea lui Zelenski ne parvine un mesaj clar: „Vă rog să ajungeți la un acord cu Putin”, afirmă Rupnik.
Totuși, după imensul sacrificiu făcut de ucraineni în apărarea țării lor împotiva agresiunii flagrante a Rusiei, pentru Zelenski, un asemenea demers este cel mai greu de imaginat, darămite de realizat.
Fapul că o țară de la frontiera ucraineană ar fi votat acum pentru un om care a spus că nu va trimite nici măcar un singur cartuș peste frontieră, nu poate decât să sporească presiunile asupra conducerii Ucrainei.
Acest lucru ridică niște evidente probleme și în fața Uniunii Europene, deja avertizată că s-ar putea ca Donald J. Trump să revină la Casa Albă, anul viitor, ea confruntându-se și cu niște dispute interne pe care alegerile poloneze nu ar face decât să le agraveze.
Articol de Roger Cohen
https://www.nytimes.com/2023/10/01/world/europe/slovakia-election-fico-ukraine.html
Traducerea: Alexandru Danga/RADOR RADIO ROMANIA//rlambru
