Proiectul bugetului de stat pentru 2026, elaborat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, stârnește critici chiar din interiorul aparatului guvernamental. Reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susțin că documentul ridică semne serioase de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare. Sindicaliștii avertizează că prognozele pe care se bazează proiectul ar putea fi prea optimiste, în timp ce ajustările fiscale ar urma să fie suportate în principal de populație.
Critici dure din interiorul Guvernului
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a transmis, printr-un comunicat, că proiectul bugetar propus ar fi construit pe ipoteze economice discutabile.
Reprezentanții organizației afirmă că documentul ridică „serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare”, criticând modul în care Executivul a fundamentat indicatorii macroeconomici.
„Legea bugetului nu este un tabel contabil și nici un exercițiu de imagine, ci principalul instrument prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și în limite reale de cheltuire a banilor publici. Tocmai de aceea, prima condiție a unui buget este realismul.
Din acest punct de vedere, proiectul pentru 2026 începe cu o vulnerabilitate majoră: fundamentarea macroeconomică discutabilă. Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a performat recent sub propriile prognoze oficiale, această arhitectură bugetară pare mai degrabă un exercițiu de optimism contabil decât o construcție responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis SAALG.
Sindicaliștii contestă scenariul economic al Guvernului
În comunicat, sindicaliștii mai susțin că ajustările fiscale preconizate ar putea avea efecte negative asupra consumului privat, în timp ce strategia economică a Guvernului mizează pe investiții și exporturi pentru susținerea creșterii economice.
Potrivit SAALG, proiectul bugetar ar conține o contradicție internă: deși Executivul recunoaște impactul negativ al măsurilor fiscale asupra consumului, continuă să considere investițiile și exporturile principalele motoare ale economiei.
Sindicaliștii susțin că, în actualele condiții economice — marcate de costuri ridicate la energie, presiuni asupra mediului de afaceri și dependență semnificativă de fonduri europene — această combinație este dificil de susținut.
„Mai grav este faptul că proiectul bugetar conține o contradicție internă evidentă. Guvernul admite că măsurile de consolidare fiscală vor lovi consumul privat, dar continuă să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. În condițiile actuale ale economiei românești (costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și dependență masivă de fonduri europene), această combinație pare imposibilă.
Bugetul afirmă că investițiile vor salva creșterea economică, dar nu demonstrează că aceste investiții au finanțarea, capacitatea administrativă și calendarul real de implementare pentru a face acest lucru. Dependența excesivă de fondurile europene poate genera incertitudini privind realizarea investițiilor publice planificate”, a comunicat SAALG.
Sindicatul acuză că populația suportă ajustarea fiscală
În analiza transmisă public, sindicaliștii afirmă că modul în care este construit bugetul ar transfera cea mai mare parte a efortului de ajustare fiscală asupra populației.
SAALG susține că veniturile reale ale românilor ar urma să scadă pentru al doilea an consecutiv, în condițiile în care mai multe venituri sunt înghețate, iar facilitățile fiscale nu sunt reevaluate în aceeași măsură.
„Din analiza proiectului rezultă că ajustarea fiscală cade în mod disproporționat asupra populației, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeași severitate. Sacrificiul este cerut aproape exclusiv populației.
Salariile bugetare rămân înghețate, pensiile rămân înghețate, alocațiile rămân înghețate, salariul minim este blocat, iar veniturile reale ale românilor scad pentru al doilea an consecutiv. Premierul, care nu explică niciodată de ce renunță la venituri prin excepții și facilități, se întoarce la popor doar atunci când mai inventează o formulă prin care să-i ceară încă un sacrificiu”, a adăugat SAALG.
Avertisment privind datoria publică și costurile cu dobânzile
Reprezentanții sindicatului critică, de asemenea, nivelul în creștere al datoriei publice și cheltuielile cu dobânzile, pe care le consideră o vulnerabilitate pentru finanțele statului.
„În forma actuală, proiectul propus de Guvernul Bolojan riscă să devină un buget al optimismului statistic și al austerității sociale, construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”, au precizat reprezentanții SAALG.
Comentează