Mii de oameni din Madagascar au ieșit în stradă în diferite părți ale țării în ultima săptămână, în cel mai mare val de proteste la care a fost martorul națiunii insulare din Oceanul Indian în peste 15 ani, notează BBC.
Ceea ce a început ca o furie din cauza lipsei de bunuri de primă necesitate a escaladat rapid, devenind una dintre cele mai serioase provocări cu care se confruntă președintele Andry Rajoelina, care este la putere pentru a doua oară din 2018. Ca răspuns, luni, acesta și-a demis guvernul, dar acest lucru nu i-a liniștit pe protestatari.
Cel puțin 22 de persoane au fost ucise și peste 100 de persoane rănite în tulburări, potrivit ONU, deși guvernul malgaș a respins aceste cifre și le-a descris ca fiind bazate pe „zvonuri și dezinformări”.
Presiunea a început să crească în urma arestării, pe 19 septembrie, a doi politicieni importanți ai orașului, care plănuiseră o demonstrație pașnică în capitala Antananarivo, din cauza problemelor cronice de alimentare cu energie electrică și apă.
Au existat întreruperi zilnice ale serviciilor administrate de compania de utilități de stat Jirama.
Mulți au văzut arestarea lor ca pe o încercare de a reduce la tăcere disidența legitimă, ceea ce a dus la indignarea publică, cauza fiind preluată de grupuri ale societății civile și formarea unei mișcări online conduse de tineri, cunoscută sub numele de Gen Z Mada.
Protestele s-au extins de atunci dincolo de Antananarivo, cuprinzând alte opt orașe de pe insulă, fără semne de diminuare.
Fluturând pancarte, protestatarii au denunțat întreruperile de curent și au acuzat guvernul că nu garantează drepturile fundamentale.
Activiștii au dat, de asemenea, vina pe corupția răspândită din cadrul companiei de energie pentru criza electricității.
Cine demonstrează?
Inițial, Generația Z Mada coordona activitățile prin intermediul rețelelor de socializare precum Facebook și TikTok. Un comitet a fost creat pentru a organiza alte demonstrații în urma unei întâlniri între Generația Z Mada, grupuri ale societății civile și politicieni locali.
Alte grupuri s-au implicat odată ce au început protestele. Mai multe sindicate, printre care cel mai mare din țară, Solidaritatea Sindicatului Malgaș, și-au exprimat influența în sprijinul mișcării conduse de tineri.
Organizațiile societății civile au cerut discuții conduse de biserică pentru a „împiedica Madagascarul să se scufunde în haos sau în război civil”.
Liderul opoziției, Siteny Randrianasoloniaiko, și fostul președinte Marc Ravalomanana și-au exprimat sprijinul pentru proteste într-o rară declarație comună de miercuri.
Cei doi au refuzat ofertele de a se alătura guvernului Rajoelina, spunând că această mișcare ar fi o „trădare” a poporului malgaș.
Ce vor protestatarii?
Manifestanții nu au emis un manifest, dar ceea ce a început cu furia față de serviciile publice s-a transformat în cereri mai ample de schimbare politică.
Mulți tineri, care se confruntă cu locuri de muncă nesigure și prost plătite, au cerut demisia președintelui, învinovățindu-l pentru problemele cu care se confruntă.
Miercuri, manifestanții din capitală au fost văzuți fluturând steaguri și pancarte cu mesajul „Rajoelina afară”.
Un purtător de cuvânt al Gen Z Mada a declarat pentru agenția de știri AFP că își doresc ca președintele să demisioneze și „curățenia Adunării Naționale”.
De asemenea, ei doresc ca Rajoelina să își asume responsabilitatea pentru cei care ar fi fost uciși de forțele de securitate.
Unii utilizatori ai rețelelor de socializare au cerut, de asemenea, dizolvarea comisiei electorale și a celei mai înalte instanțe judecătorești a țării.
Forțele de securitate au menținut o prezență puternică în Antananarivo și în alte orașe importante, poliția folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii.
O stări de asediu de la amurg până în zori a fost impusă în capitală după rapoartele de violență și jafuri, inclusiv incendierea birourilor ministerului de finanțe.
Când Rajoelina și-a demis guvernul, el i-a acuzat pe unii dintre miniștrii săi că nu și-au făcut treaba cum trebuie.
Președintele a cerut calm și a promis că Banca Mondială va finanța eforturile de a remedia frecventele pene de curent.
De asemenea, el s-a angajat să sprijine întreprinderile afectate de jafuri și a cerut dialog cu tinerii.
Dar mișcarea sa nu a reușit să potolească furia publică, care a fost intensificată de represiunea împotriva protestatarilor.
Școlile din capitală și din districtele învecinate au fost închise săptămâna trecută, de teama escaladării violenței.
Autoritățile susțin că adunările fără autorizație formală prezintă riscuri pentru ordinea publică.
Cum este viața în Madagascar?
Madagascar este una dintre cele mai sărace țări din lume, 75% dintre locuitori trăind sub pragul sărăciei, potrivit Băncii Mondiale.
Doar aproximativ o treime din cei 30 de milioane de locuitori ai Madagascarului au acces la electricitate, potrivit Fondului Monetar Internațional.
Un demonstrant a declarat pentru AFP că „condițiile de viață ale poporului malgaș se deteriorează și se înrăutățesc pe zi ce trece”.
Este președintele amenințat?
Politologul și activistul pentru drepturile omului Ketakandriana Rafitoson a declarat pentru agenția de știri AFP că demonstrațiile riscă să se prelungească și să se intensifice dacă autoritățile se bazează pe forță pentru a suprima disidența în loc să acorde prioritate responsabilității.
Ea a spus că „rezultatul riscă fragmentarea politică, o retorică naționalistă mai puternică împotriva perceputelor interferențe externe și posibile repercusiuni economice”.
Dar prin impunerea stării de asediu și prin respingerea rapoartelor ONU privind victimele, guvernul ar putea semnala că ar putea dubla represiunea în loc să facă compromisuri.
Analiștii spun că controlul asupra mass-media de stat și a instituțiilor cheie i-ar putea permite lui Rajoelina să supraviețuiască valului imediat de disidență.
Experții în guvernanță spun că un punct de cotitură critic ar fi refuzul armatei de a reprima protestatarii.
Purtătoarea de cuvânt a prezidențialului, Lova Ranoromaro, a declarat pe rețelele de socializare că „nu vrem o lovitură de stat, pentru că o lovitură de stat distruge o națiune, pentru că o lovitură de stat distruge viitorul copiilor noștri”.
Madagascarul a fost zguduit de multiple revolte de când și-a câștigat independența în 1960, inclusiv proteste în masă din 2009 care l-au forțat pe fostul președinte Ravalomanana să demisioneze și l-au văzut pe Rajoelina venind la putere pentru prima dată.
Rajoelina a fost revoit în funcție în 2018 și reales în 2023 în alegeri contestate, boicotate de opoziție.
Comentează