NATO, o alianţă pentru securitate construită în jurul SUA, care a protejat Europa timp de decenii, se află într-o situaţie în care are puteri limitate de a-şi determina propriul destin, din cauza dorinţei preşedintelui Donald Trump de a prelua teritoriul Groenlandei, cea mai mare insulă din lume, aflată sub suveranitatea Danemarcei, o ţară care este membră a Alianţei Nord-Atlantice, scrie Reuters, informează News.ro.
De când Trump şi-a reînnoit ambiţia de a revendica teritoriul semi-autonom danez, după operaţiunea militară americană de capturare a preşedintelui venezuelean, membrii NATO s-au străduit să găsească idei pentru a contracara criticile SUA potrivit cărora Groenlanda este insuficient protejată, în contextul în care Rusia şi China manifestă un interes crescut pentru Arctica şi bogăţiile sale minerale.
Orice preluare cu forţa a Groenlandei de către SUA ar fi o acaparare fără precedent a teritoriului unui stat NATO de către un alt stat aliat. Mai mult, e vorba despre superputerea nucleară care ar trebui să ofere garanţia supremă de securitate pentru toţi membrii.
Mulţi politicieni, diplomaţi şi analişti de pe ambele maluri ale Atlanticului spun că acest lucru ar însemna sfârşitul alianţei sau, cel puţin, o slăbire severă a acesteia. În plus, ar putea avea consecinţe devastatoare pentru securitatea europeană, lăsând continentul mult mai vulnerabil la un atac rus.
„Nu îmi vine în minte niciun alt caz în care NATO să fi fost într-adevăr în pericol, şi cu atât mai puţin unul în care vinovatul să fi fost Statele Unite”, a declarat Sten Rynning, profesor la Universitatea din Danemarca de Sud şi autor al mai multor cărţi despre NATO.
MĂSURI DE SUPRAVEGHERE ŞI PATRULARE
Discuţiile despre măsurile pe care NATO le-ar putea lua în legătură cu Groenlanda se află într-un stadiu incipient, spun diplomaţii, dar ar putea include supraveghere aeriană suplimentară, patrulare maritimă şi utilizarea pe scară mai largă a tehnologiei pentru monitorizarea regiunii.
Pentru a acţiona rapid, în loc să aştepte o decizie colectivă a NATO, Danemarca şi unii aliaţi, printre care Germania, Franţa, Suedia şi Norvegia, au anunţat miercuri desfăşurarea în Groenlanda a unor trupe de mici dimensiuni, dar simbolice ca semnficaţie, pentru exerciţii menite să demonstreze angajamentul faţă de securitatea Arcticii.
Anunţul a fost făcut în momentul în care miniştrii de externe danez şi groenlandez s-au întâlnit cu vicepreşedintele american JD Vance şi cu secretarul de stat Marco Rubio la Washington şi nu au găsit nicio soluţie la impas.
„DAUNE COLATERALE”: CREDIBILITATEA NATO
Strategia membrilor NATO de consolidare a securităţii arctice va reuşi să menţină alianţa unită doar dacă Trump o acceptă ca alternativă – sau parte a unei alternative – la proprietatea SUA.
Însă acesta a insistat în repetate rânduri că nimic n-ar fi suficient pentru a accepta altceva decât proprietatea, ceea ce i-a determinat pe mulţi oficiali europeni să conchidă că el este motivat mai mult de dorinţa de a extinde teritoriul SUA decât de preocupările legate de securitate.
„NATO poate contribui la soluţionarea problemei prin elaborarea unei strategii serioase de supraveghere şi descurajare în Arctica”, a declarat Fabrice Pothier, fost director de planificare politică al NATO şi actualul director general la Rasmussen Global, o firmă de consultanţă geopolitică fondată de fostul şef al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
„Dar credibilitatea sa este, de asemenea, o victimă colaterală a tensiunilor de până acum. Prin afirmaţiile sale, Trump a introdus o îndoială cu privire la angajamentul SUA faţă de NATO, care va fi greu de uitat”, spune Pothier.
Trump a declarat săptămâna trecută că SUA rămân angajate faţă de NATO şi că Rusia şi China se tem de alianţă doar atâta timp cât Statele Unite fac parte din ea. El a mai spus că NATO ar deveni mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite.
La rândul său, Rusia afirmă că discuţiile NATO despre Rusia şi China ca fiind o ameninţare pentru Groenlanda sunt un mit menit să stârnească în mod artificial isteria şi că ceea ce ea numeşte politica alianţei occidentale de escaladare a confruntării în Arctica este extrem de periculoasă.
„RISC DE A DISTRUGE NATO”
Pentru mulţi membri NATO, ultima dispută privind Groenlanda este o distragere a atenţiei nedorită şi periculoasă. De când invazia Moscovei din 2022 asupra Ucrainei a adus războiul la graniţele NATO, alianţa s-a concentrat intens pe consolidarea flancului său estic, din teama că unul dintre membrii săi ar putea fi următoarea ţintă a preşedintelui rus Vladimir Putin.
Liderii Danemarcei şi Groenlandei au insistat că insula nu este de vânzare şi nu doreşte să facă parte din Statele Unite. Liderii europeni s-au mobilizat în ultimele zile pentru a-i sprijini.
Mulţi diplomaţi europeni consideră că preluarea Groenlandei prin intermediul armatei americane este puţin probabilă, deşi Trump a sugerat în repetate rânduri acest scenariu sau a refuzat să îl excludă. Dar ei recunosc că ar avea repercusiuni enorme. Un oficial est-european a spus că ar fi „o situaţie cutremurătoare, cu risc de a distruge NATO”.
Oficialii danezi şi alţi oficiali europeni au subliniat că, deoarece Groenlanda face parte din NATO, ea este deja acoperită de pactul de securitate colectivă al alianţei, celebrul Articol 5. Aşadar, dacă Rusia sau China ar încerca să cucerească teritoriul – aşa cum a sugerat Trump că ar putea face – ar risca un război cu întreaga alianţă, inclusiv cu Statele Unite.
Oficialii au subliniat, de asemenea, că Statele Unite au deja o bază militară, Pituffik Space Base, în Groenlanda, cu aproximativ 200 de soldaţi, şi pot desfăşura câte forţe doresc în baza unui acord din 1951.
CONSENSUL
Cu toate acestea, diplomaţii spun că aliaţii din NATO sunt de acord că alianţa în ansamblu ar trebui să facă mai mult pentru securitatea Arcticii, care până acum a fost gestionată în mare parte de ţări din regiune, precum Danemarca, Norvegia, Finlanda şi Canada.
Danemarca are un comandament arctic comun în Groenlanda, cu aproximativ 150 de militari şi civili.
„Când vine vorba de regiunea arctică, trebuie să colaborăm ca alianţă”, a declarat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Şi acum punem la punct mai multe detalii privind paşii următori, pentru a ne asigura că putem face acest lucru ca alianţă colectivă”, a punctat el.
Rutte a afirmat că Trump a avut dreptate să sublinieze necesitatea unei securităţi mai mari în Arctica. El a subliniat, de asemenea, că Danemarca investeşte mai mult în avioane de supraveghere Boeing B-8, drone cu rază lungă de acţiune, avioane de vânătoare F-35, realimentare aer-aer şi alte capacităţi pentru a proteja mai bine regiunea.
Cu toate acestea, întrucât NATO funcţionează pe baza consensului, orice schimbare majoră a poziţiei alianţei în ceea ce priveşte securitatea arctică ar necesita aprobarea tuturor celor 32 de membri, inclusiv a SUA.
Comentează