Premium
România are, de astăzi, 10 februarie, primii 6 procurori delegați la Parchetul European (EPPO). Colegiul Parchetului European a fost de acord cu toate propunerile transmise de Ministerul Justiției, ca urmare a procedurii de selecţie din 29 ianuarie.
„Avem, așadar, la nivel naţional, instrumentele necesare sprijinirii acestui nou organ independent al Uniunii Europene, singurul organ european cu atribuții de urmărire penală. Acum ne vom concentra pe aplicarea prevederilor legale, pe măsurile instituţionale, bugetare şi de pregătire profesională a tuturor celor care, direct sau indirect, vor sprijini EPPO în misiunea acestuia.
România a fost printre primele state care au susținut înființarea Parchetului European, atât în procesul de negociere a Regulamentului EPPO, cât și în etapele de operaționalizare a noului organ jurisdicțional al Uniunii. EPPO va avea un rol esențial, inclusiv din perspectiva consolidării statului de drept în Europa, în combaterea infracţiunilor ce pot afecta interesele financiare ale Uniunii Europene. Activitatea operațională a EPPO este preconizată a începe în curând. Misiunea lui va fi cu atât mai importantă în perioada următoare, când vor fi disponibile fonduri semnificative din bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în sumă de 1074.3 miliarde EUR, și din pachetul de redresare post-pandemic Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde EUR”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.
Cei 6 procurori sunt: Dana-Manuela ANA, Dana-Cristina BUNEA, Camelia-Elena GRECU, Constantin IRINA, Florin Bogdan MUNTEANU, Jean-Nicolae UNCHEȘELU.
Reprezentanții Ministerului Justiției au explicat faptul că procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.
De asemenea, EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE. În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10 000 EUR, EPPO își poate exercita competența.
