România a obtinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor pentru perioada 2014-2020

Autor:

Publicat: 11/03/2014 14:43

Analiza se refera la sase state din Europa Centrala si de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croatia. Fondurile europene totale alocate pentru cele sase tari în programul de finantare europeana pentru perioada 2014-2020 se ridica la 167,1 miliarde euro. Polonia este câstigatorul clar al negocierilor, reusind sa obtina aproape jumatate din aceasta suma, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune). România poate accesa finantare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia si Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croatia 8,6 miliarde euro (5,1%). În functie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma tarilor vecine. Slovacia conduce detasat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmata de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croatia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, fata de 164 euro pe an în cazul României. Potrivit estimarilor Fondului Monetar International (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, fata de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croatia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria. Totodata, România figureaza în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educatiei, cercetarii si dezvoltarii: mai putin de 8% din finantarea totala disponibila pentru perioada 2014-2020. Situatia este similara Ungariei, cu o alocare de sub 10%, fata de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia. Analistii Erste Bank noteaza ca educatia si sanatatea sunt doua domenii esentiale care ar trebui sa beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finantarea foarte scazuta a acestor doua sectoare. "Serviciile medicale se afla într-o stare critica, provocata de exodul personalului medical si de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce priveste educatia, închiderea unui numar tot mai mare de scoli primare din zonele rurale duce la cresterea ratei abandonului scolar. Principalele prioritati ar trebui sa fie finantarea mai ridicata si mai eficienta a sectorului medical si educational, dat fiind ca România trebuie sa majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare si dezvoltare de la 0,5% din PIB în 2012 la 2% din PIB pâna în 2020", se arata într-un comunicat transmis marti de Erste. România a înregistrat totodata cea mai scazuta rata de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispozitie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune. Dintre cele sase state studiate, numai Polonia a reusit sa utilizeze peste doua treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmata de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Cehia (51,1%), în timp ce România a ramas în urma, cu o rata de 37,8%. "Bilantul slab al României în ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experientei si de slaba performanta a administratiei publice. Cu toate acestea, România înca mai are posibilitatea sa îsi îmbunatateasca acest bilant datorita «regulii N+3», care pune la dispozitia tarii înca trei ani pentru a cheltui banii alocati pentru perioada anterioara", a declarat în raportul Erste Jan Jedlicka, seful Biroului UE al Ceská Sporitelna si autorul raportului. Banca ceha Ceská Sporitelna face parte din grupul Erste, prezent în România prin BCR. Analistii Erste considera ca birocratia excesiva reprezinta principalul obstacol care împiedica îmbunatatirea ratelor de absorbtie a fondurilor europene pentru statele din regiune. Desi statele cele mai sarace ale UE ar trebui sa fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale si de investitii, sumele alocate pentru România si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subventiilor, cele doua tari vor beneficia de asistenta financiara prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricola Comuna, noteaza Erste. Tot în vederea îmbunatatirii ratelor de absorbtie, Erste considera ca executivul UE, Comisia Europeana, ar trebui sa comunice în mod regulat evolutia acestui indicator. "Pentru a motiva tarile din Europa Centrala si de Est sa valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, Comisia Europeana ar trebui sa înceapa sa le supuna «oprobriului public». De?i colecteaza toate informatiile relevante privind ratele de absorbtie ale fiecarui stat membru, Comisia Europeana nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arata în raport. Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispozitia României pentru perioada 2014-2020 vor fi directionate catre mediu si infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad - Brasov - Bucuresti - Constanta va avea o contributie majora la cresterea economica, prin diminuarea timpului necesar transportului de marfuri si de calatori, considera Erste. Totodata, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României si cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Marii Negre si de crestere a ponderii serviciilor în contul curent, noteaza banca austriaca. Cu o rata de absorbtie de 90% în perioada 2014-2020, România si-ar consolida cresterea economica cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potential din regiune, fata de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croatia, 0,5 în Polonia si Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimeaza analistii Erste. Guvernul îsi propune, în noul program, cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene între 50-80% pâna la sfârsitul anului 2015, singura schimbare majora fata de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legata de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management. Guvernul are ca obiective majore pentru anii urmatori folosirea cât mai mult din fondurile existente pâna la sfârsitului lui 2015, "recuperând întârzierile acumulate în trecut", precum si negocierea si implementarea "mult mai bine" a fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020), "învatând din lectiile trecutului". În noul program apar trei autoritati de management. Pe lânga MFE, vor avea rol de autoritate de management si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, deoarece au demonstrat "performanta în absorbtia fondurilor europene si dispun de capacitate si expertiza". mediafax.ro

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!