Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

România are şansa de a lua locul Greciei la masa puterii

revista presei

Ziarul Financiar:

La începutul anilor ’80, Nicolae Ceauşescu, cel mai occidental lider comunist la vremea respectivă a decis ca România să intre în default – încetarea plăţilor datoriilor externe - pentru a nu rămâne la mâna creditorilor internaţionali. A fost o decizie teribilă, salutată în blocul comunist şi care a ridicat mândria tuturor celor care protestau împotriva capitalismului: nu mai aveam nevoie de imperialişti, de capitalişti, de bancherii internaţionali, de FMI, de Banca Mondială. Jos cu ei! Prea puţin se aminteşte că România a crescut spectaculos din punct de vedere economic între 1965 şi 1980 şi pe baza creditelor externe, astfel că la un moment dat datoria externă reprezenta 40% din PIB... Ceauşescu a fost rugat să nu dea default şi să ajungă la o înţelegere cu creditorii internaţionali. Nu a vrut, iar consecinţele pe care le-au plătit România şi românii după 1980 au fost dramatice, chiar dacă Ceauşescu a plătit toată datoria externă (România este considerată singura ţară din lume care şi-a plătit integral datoria externă după ce a dat default)... După 35 de ani, Grecia este la un pas să facă aceeaşi greşeală, retorica actualilor lideri fiind identică cu cea a lui Ceauşescu: să nu mai depindem de creditorii internaţionali, de FMI, nu ne spun alţii ce să facem noi, noi nu trădăm poporul, FMI nu are ce să caute în Europa, băncile sunt duşmanii, iar pieţele financiare vor să ne distrugă,  să ne aducă în genunchi etc... Chiar dacă Grecia nu va mai plăti nimic din datoria externă (316 mld. euro la un PIB de 191 de miliarde de euro), tot va avea nevoie de pieţele financiare internaţionale cândva. Peste ani vor fi alţi bancheri, însă memoria pieţelor financiare rămâne intactă, aşa cum s-a întâmplat cu România. De aceea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a tras cu dinţii în 1998-1999 ca România să nu intre din nou în default, aşa cum sugerase FMI. În 1945, la Yalta, Stalin (Uniunea Sovietică), Churchill (Marea Britanie) şi Roosevelt (SUA) şi-au împărţit teritoriile şi influenţele de după război. România a fost dată ruşilor la schimb cu Grecia, care a trecut sub influenţă britanică şi americană. Pentru binele grecilor, sperăm că acum nu s-a făcut schimbul invers... Pentru a-şi răzbuna istoria decisă în 1945, România are o şansă de a lua locul Greciei la masă şi a arăta că poate fi un aliat mult mai puternic pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO în zona balcanică, aşa cum Turcia a preluat rolul Egiptului în Orientul Mijlociu. Asta dacă şi liderii noştri politici şi economici vor acest lucru.

Hotnews:

Ministerul Energiei a supus dezbaterii publice un proiect de Hotarare de Guvern pentru infiintarea unei comisii de monitorizare a investitiilor din Planul National de Investitii, dar si de analiza a rambursarilor de la stat pe care le solicita unii beneficiari. Pana aici nimic anormal. Insa, la o citire mai atenta a textului, oricine poate constata absurdul. Membrii Comisiei de monitorizare si analiza vor fi platiti chiar de beneficiarii de finantari nerambursabile pe care trebuie sa-i verifice. Pentru plata membrilor comisiei, beneficiarii trebuie sa aloce 1% din sumele pe care le solicita, fapt care ar putea pune problema unui conflict de interese. Mai mult, comisia va fi formata din consultantii pe care ii doreste ministrul, deoarece vor fi numiti prin ordin de ministru. In acest moment sunt aprobati doi beneficiari: OMV Petrom cu investitia de la Brazi pentru care solicita rambursari de 90,8 milioane de euro si Complexul Energetic Oltenia care cere 28 de milioane de euro.

RFI:

2014 este anul în care gruparea Statul Islamic a eclipsat Al-Qaida ca principala grupare jihadistă. Iar rezultatele se vad din statistica Departamentului de Stat: anul trecut au fost 13.463 de atentate, reprezentând o creștere de 35% comparativ cu 2013. Atentatele s-au soldat cu peste 32.700 de morți, cu 80% mai mulți decât în 2013, și cu peste 34.000 de răniți. De asemenea, peste 9.400 de persoane au fost răpite în 2014, de trei ori mai multe decât în 2013, indică raportul. În această 'cursă după atentate', liderii Al-Qaida "par în pierdere de viteză în calitate de lideri autoproclamați ai unei mișcări mondiale, în fața expansiunii rapide a Statului Islamic și a proclamării unui califat", se menționează în raport. În luna iunie a anului trecut, Statul Islamic a atacat de la baza sa din Siria și a capturat zone întinse din Irak, pe care le controlează în continuare în mare parte. Documentul notează că va fi nevoie de ani pentru a contracara Statul Islamic, care s-a extins vertiginos în Siria și Irak.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.