După ce un sondaj Avangarde a arătat că aproape jumătate dintre români cred că Armata Română nu ar rezista 48 de ore în cazul unui atac rusesc, STIRIPESURSE.RO a stat de vorbă cu militari și specialiști în domeniul apărării care contrazic percepția publică. Aceștia spun că România nu poate fi luată prin surprindere, că Armata este într-un proces constant de modernizare și că „pregătirea pentru război este garanția păcii”.
Experții militari subliniază că ideea unei invazii „surpriză” este nerealistă în actualul context tehnologic și strategic.
„În primul rând trebuie să fim de acord că este o chestiune bazată pe percepție, nicidecum pe realitate. Adică, ce cred cetățenii care nu sunt în bucla de apărare nu este deloc relevantă din perspectiva realității. Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar războaiele moderne nu mai sunt ce au fost pe vremuri. Nu mai putem fi surprinși… Așa ceva nu mai există de mulți ani”, a spus un militar.
Unul dintre specialiști a explicat că pregătirea pentru un conflict este vizibilă cu mult timp înainte, exemplul fiind războiul din Ucraina: „S-a știut cu câteva săptămâni înainte. Rușii și-au deplasat băncile de sânge la graniță și atunci toată lumea a fost convinsă că urmează un conflict armat. Nu a fost nicio surprindere. Au trecut rușii de Ucraina în 48 de ore? Sub nicio formă. Se pregătiseră ucrainenii, se pregătiseră. (...) Este imposibil să fim luați prin surprindere. Vom fi într-o oarecare măsură pregătiți în momentul în care se va întâmpla ceva de genul acesta, dacă se va întâmpla. Nu poate să înceapă vreodată un atac terestru, fără a avea un atac aerian înainte”.
„În ceea ce privește conflictul din Ucraina, marea putere rusă, hai să nu spun că a fost îngenuncheată, dar cel puțin oprită. Ei (n-red: rușii) de trei ani nu reușesc să cucerească o țară. Chiar crede cineva că vor trece în 48 de ore de o țară NATO?”, a completat acesta.
„Armata României este în continuă modernizare”
Specialiștii militari consultați spun că alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare a schimbat fundamental capacitatea de planificare și dotare a Armatei. Ei atrag atenția că achizițiile militare se bazează pe analize și scenarii, nu pe decizii individuale.
„Armata României este în continuă modernizare. Odată cu alocarea a 2,5% din PIB, armata a putut să-și facă contracte multianuale, să se înzestreze corespunzător. (...) Se vorbește foarte mult în ultima vreme că nu ne trebuie tancuri, ceea ce este o greșeală. Depinde ceea ce vrei să faci. O achiziție în MApN nu se face după bunul plac al unei persoane. Există studii, există evaluări, există comisii care analizează, există o predicție a ceea ce urmează să se întâmple în linii mari. Într-o criză cam știi ce se va întâmpla, nu ști când vei avea o criză, dar să te pregătești pentru o criză poți întotdeauna. La fel și cu războiul, care este cea mai aprigă criză prin care poate trece o țară. De multe ori pregătirea pentru război este garanția păcii, în sensul că dacă ești o națiune puternică din punct de vedere militar, pregătită să facă față unui conflict, atunci oricine ar avea intenții belicoase s-ar gândi de două ori înainte să demareze ceva”, a spus un militar.
Un alt expert a subliniat că investițiile în armament nu sunt o risipă, ci o necesitate strategică.
„Lumea are impresia că se cheltuiesc mulți bani pentru armament. Este o percepție greșită. Înarmarea unei țări și toate armele care se cumpără nu sunt jucării pentru militari. Scopul lor este să protejeze cetățeanul, țara și industria.”
Specialiștii consideră însă că instituțiile de apărare ar trebui să comunice mai eficient cu publicul: „Pe de o parte este vina instituțiilor din sistemul de apărare, care poate nu informează suficient. Pe de altă parte, nici populația nu mai are răbdare să citească un comunicat sau să urmărească o știre completă. Informarea se face tot mai mult online.”
„Deciziile privind dronele nu se iau public. Pilotul decide”
Referindu-se la polemica privind doborârea dronelor care încalcă spațiul aerian, experții explică faptul că astfel de decizii sunt complexe și țin de lanțul de comandă NATO.
„Pilotul primește ordine pe linie de comandă. Nu este o greșeală ce a spus (n.red - ministrul Ionuț Moșteanu), dar piloții chiar dacă sunt români se ridică coordonat dintr-o bază a NATO din Spania și de acolo se dă comanda, nicidecum de la sediul MApN. Decizia este întotdeauna a pilotului. Închipuiți-vă dacă acel pilot trăgea în dronă și muniția care trăgea pe lângă dronă ajungea într-o localitate sau dacă dădea drumul unei rachete, care rata ținta? (...) Orice obiect care zboară în spațiul aerian se identifică nu neapărat fizic, ci prin amprentă electronică. Dronele sunt de multe mărimi și de multe complexități. Nu s-a pus problema nici să distrugă ceva, nici să tragă în ceva, nici că au avut sau nu au avut armament. Foarte probabil nu au avut”.
„Într-adevăr, rușii ne testează. I-au testat pe polonezi și au răspuns într-un fel, ne-au testat și pe noi și am răspuns altfel. (...) Niciunul dintre răspunsuri nu este greșit. Decizia finală este întotdeauna a pilotului, pentru că pilotul zice: eu trag, eu omor, eu distrug. Și atunci, dacă el nu este sigur că ceea ce face nu este corect, nu o va face”.
„Dacă vorbim de costuri, costurile sunt mult mai mari să tragi o rachetă decât dronele în sine. O rachetă costă cu mult mai mult decât o dronă. Întrebarea care se pune: când trag eu cu racheta în dronă? Simplu, când salvez vieți”.
„În cazul din România, dacă văd că drona nu se îndreaptă spre interiorul țării sau localități populate, dacă văd că nu are o intenție ofensivă, pot să o las să iasă din spațiul aerian și nici nu a mirosit banii contribuabilor, nici nu am pus în pericol vieți. A fost supravegheată drona. A știut exact ce s-a întâmplat cu acea dronă, de unde a intrat, până unde s-a dus, încotro a luat-o. În cazul Poloniei, poate a fost și o decizie emoțională, vi le dăm jos doar așa să vă arătăm cum se face. Și probabil că așa vor face și cu următoarele. Dar dacă s-ar fi pus problema că se pune în pericol vieți omenești, cu siguranță nu ar fi făcut-o”.
„Deciziile sunt foarte complicate, nu se iau în public și faptul că nu se spune tot nu înseamnă că nu se știe tot. Anumite chestii nu se spun public”.
„România este atacată zilnic”
Specialiștii confirmă avertismentele generalului Gheorghiță Vlad privind „războiul cognitiv” dus de Rusia împotriva României.
„Noi suntem în război. Suntem atacați permanent la nivel de percepție, mediatic, poate chiar și informațional. Tot ce se întâmplă în materie de Ucraina vine dintr-o propagandă rusească, din modul lor abil de a ne schimba percepția.”
Aceștia subliniază că dezinformarea și manipularea populației fac parte din strategiile hibride ale Rusiei, menite să slăbească încrederea în instituțiile de apărare.
„Neutralitatea nu e o soluție” / „Ucraina este scutul României”
Militarii contactați susțin că neînarmarea și neutralitatea nu sunt o soluție și avertizează că o eventuală cădere a Ucrainei ar aduce Rusia direct la granițele României.
„Dacă mâine Ucraina ar capitula, Rusia ar ocupa Ucraina integral, iar noi am deveni vecini cu Rusia. În momentul capitulării, Rusia ar începe să-și refacă capacitatea de luptă, ea deja și-a modificat economia și a trecut-o pe picior de război, produce mii, zeci de mii de drone pe zi și va rămâne cu echipamentele astea. Ce credeți că va face cu ele, își va opri producția? Răspunsul este nu. Va ataca următoarea țară. Care este următoarea țară? În zona noastră este Rep. Moldova. Este o țară neutră, da? Va conta în fața Rusiei că este o țară neutră și că vrea pace. Nu. Rușii vor intra și vor ocupa Rep. Moldova. Este neînarmarea și neutralitatea o soluție? Cu siguranță, nu. Soluția este NATO și soluția este o alianță puternică ce poate răspunde oricărui aggressor. După ce vor ocupa Rep. Moldova nu se vor mulțumi, ce vor face? Vor ataca. Pe cine? Următoarea țară. Dacă următoarea țară este Polonia sau Estonia, vom vedea, dar poate fi și România și atunci ce ne facem?”
„Trebuie să admitem care este rolul Ucrainei. Ucraina este cea care este scut pentru România astăzi. În cuvinte simple, ucrainenii sunt cei care îi țin ocupați pe ruși. E normal să-I sprijinim, e normal să-I apărăm. (….) Sunt curente care sunt alimentate de Moscova, dar asta nu înseamnă că toți românii gândesc așa. Nu toți românii gândesc că România nu ar trebui să ajute Ucraina, nu toți românii gândesc că nu am rezista 48 de ore, nu toți românii gândesc că ar trebui să fim neutri”.
„Războiul va fi purtat de profesioniști, dar românii trebuie să știe să mânuiască o armă”
Experții reamintesc că serviciul militar obligatoriu nu a fost desființat, ci suspendat, iar o rezervă pregătită este esențială pentru apărarea României.
„Și cine ar trebui să apare țara asta? Dacă nu noi, cine? Să vină NATO să ne apare, nu există așa ceva! NATO vine să te sprijine. Războiul va fi purtat de armată și avem o armată destul de bine instruită. Gândiți-vă că avem mii de militari români care au fost în teatre de operațiuni, gândiți-vă că avem mii de militari români care sunt instruiți în străinătate - SUA, Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, samd, inclusiv în conducerea MApN, sunt veterani din teatrele de război și sunt instruiți și în străinătate. Războiul va fi purtat de profesioniști, dar la un moment dat ai nevoie de sprijin logistic. Oamenii trebuie să știe să mânuiască o armă, ar fi nemaipomenit”, a spus un militar.
„Se întâmplă un fenomen. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Cine spune că a fost desființat spune greșit. Serviciul militar obligatoriu în România încă există, dar este suspendat pe timp de pace. Au trecut aproape 20 de ani de când a fost suspendat. Să chemi la mobilizare doar pe cei care au făcut stagiul militar nu mai este o opțiune. Acum lucrurile trebuie să se desfășoare într-o altă dinamică. Nu există țară care să nu aibă rezerviști, care să nu aibă o armată de rezervă. (…) Așa e normal să se întâmple, trebuie să-ți aperi propria țară. Și numai că îți aperi țara, îți aperi familia, prietenii, îți aperi casa, nu aperi niște concepte. Toți cetățenii, inclusiv femeile, ar trebui să aibă cunoștințe minime militare, ca să nu zicem să mânuiască o armă”, a spus un altul.
Referindu-se la dezbaterea privind conducerea Ministerului Apărării, specialiștii au clarificat statutul legal: „Nicăieri în legislația României nu scrie că ministrul Apărării trebuie să fie civil sau militar. Faptul că este civil e o cutumă, nu o obligație. Dar controlul democratic asupra forțelor armate este esențial. Rolul ministrului este de viziune și politici, nu de comandă militară.”
Comentează