România devine un caz atipic în Uniunea Europeană: deși are un nivel al datoriei publice mai mic decât multe state din regiune, plătește dobânzi uriașe pentru împrumuturile sale. Potrivit unei analize Concordia, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 7,5% din veniturile statului în 2025 – locul trei în UE, după Ungaria și Italia.
Țara noastră a ajuns în fața unei noi rectificări bugetare, pe care mediul de afaceri o consideră necesară și corectă, dar insuficientă. Confederația Patronală Concordia, organizație care reunește 20 de sectoare economice ce generează 30% din PIB, avertizează că, dincolo de ajustările de moment, problema reală rămâne lipsa de disciplină și de predictibilitate fiscală.
România se împrumută mai scump ca Serbia
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale subliniate de Concordia este costul finanțării. România se împrumută pe termen de 10 ani în euro la dobânzi de circa 6%. Prin comparație, Serbia – țară care nu are calificativ de „investment grade” și, deci, teoretic un risc mai ridicat – reușește să obțină finanțare la doar 4,6%.
Această diferență este considerată „nesănătoasă” pentru finanțele publice. Practic, România plătește mai mult pentru a atrage bani, deși are un nivel al datoriei publice mai mic decât alte state din regiune.
Povara dobânzilor: locul 3 în UE
Situația se reflectă direct în buget. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în veniturile statului ar putea atinge 7,5% la finalul lui 2025, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Diferența este că acele state au datorii publice de câteva ori mai mari, raportate la PIB.
Pe scurt: România plătește mai mult decât ar trebui, pentru o datorie mai mică.
De ce contează disciplina fiscală
Economiștii subliniază că sustenabilitatea finanțelor publice nu ține doar de mărimea datoriei, ci de raportul dintre costul acesteia (dobânda) și ritmul de creștere al economiei. Dacă plătești dobânzi mai mari decât creșterea economică, fiecare leu împrumutat devine o povară în timp.
În cazul României, problema nu este doar cât de mare e datoria, ci cât de scump se împrumută statul. Iar asta înseamnă bani mai puțini pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate.
Ce aduce rectificarea bugetară
Pe partea de cheltuieli, cea mai mare ajustare vizează dobânzile (+29%). Creșteri moderate apar și la transferuri și cheltuieli de personal (+4,5%). Practic, guvernul nu face decât să recunoască realitatea: statul cheltuiește mai mult cu datoria și mai mult cu funcționarea sa de zi cu zi.
La venituri, colectarea a mers bine, dar nu pentru că economia „produce mai mult”, ci pentru că au crescut taxele și s-au eliminat facilități fiscale de la începutul anului 2025. În prezent, veniturile fiscale reprezintă 27,3% din PIB, iar până la sfârșitul anului ar putea trece de 28%.
Problema este că, deși statul ia mai mulți bani din taxe, cheltuielile curente cresc și mai repede.
Primele semne bune
Totuși, există și vești pozitive. Începând cu aprilie 2025, cheltuielile lunare cu personalul s-au stabilizat în jurul a 14,5 miliarde de lei, ușor mai mici decât în lunile anterioare. În 2024, nota de plată a statului pentru salarii crescuse constant, ajungând la finalul anului la 16,6 miliarde lei în decembrie.
De asemenea, creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii a fost de doar 4% față de anul trecut, sub rata inflației. Asta arată că există loc pentru disciplină și eficiență, fără ca statul să se blocheze.
Mesajul pentru guvern
Concordia transmite clar: mediul privat are nevoie de stabilitate și transparență. Bugete realiste sunt un pas înainte, dar nu rezolvă problema de fond. România are nevoie de eficientizarea cheltuielilor publice, nu doar de noi taxe.
În lipsa credibilității, România va continua să plătească dobânzi uriașe la datorie. Diferența dintre a te împrumuta cu 6% și a o face cu 4% înseamnă miliarde de euro anual, bani care ar putea fi investiți în dezvoltare, nu în dobânzi.
Care sunt consecințele pe termen lung
Rectificarea bugetară aduce un strop de realism în cifrele statului, dar nu rezolvă întrebarea esențială: cum își face România ordine în finanțe pe termen lung?
Până când nu va exista o disciplină fiscală constantă și predictibilitate, România va continua să fie „elevul problemă” al Uniunii Europene la capitolul datorii, chiar și cu un nivel relativ mic al împrumuturilor.
Comentează