Premium
Cât de curate sunt alegerile europarlamentare, care au, în premieră absolută, un referendum însoțitor despre problema corupției? Pentru a răspunde acestor întrebări, Coaliția pentru un Parlament Curat, parte a Alianței pentru o Românie Curată, a monitorizat în total 86 de candidaţi pentru integritate, după cum urmează:
– Câte 11 (primii plasați) de la partidele cu şanse să depăşească pragul electoral conform sondajelor de opinie (PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, PNL, ALDE, PMP, Pro Romania şi UDMR) – în total 77 de candidaţi. Deși șansele lor sunt diferite, am hotărît că pentru compararea listelor de partid e preferabil acest regim egal, astfel încât numărul de candidați cu probleme de integritate din primii 11 să fie criteriul de comparație.
– Primul pe listă de la partidele care, conform sondajelor, nu vor trece pragul electoral (PRU, PSDI, PRODEMO, BUN, PSR şi UNPR) – în total 6 candidaţi.
– Candidaţii independenţi (George-Nicolae Simion, Carmen-Gregoriana Tudoran şi Peter Costea) – în total 3 candidaţi.
Criteriile folosite au fost cele tradiționale, stabilite și verificate cu partidele politice și prin sondaje de opinie cu începere din anul 2004, când a avut loc prima monitorizare a Coaliției pentru un Parlament Curat, și anume:
- Profit necuvenit de pe urma funcției, de exemplu ca abonat la contracte de stat (care depășesc în economia firmei profitul din afacerile pur private) sau avere neconcordantă cu sursele transparente de venit;
- Fraudă academică;
- Trimiteri în judecată pentru corupție sau alte fapte penale.
- Nepotism (promovarea rudelor folosind influența publică și orice încălcare în profit personal a separației public-privat în exercitarea unei funcții publice).
- Traisesm (căutarea de profit personal prin apartenența la multiple partide, începând de la al treilea în sus).
- Autonomia față de servciile secrete. Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democrație, civilii controlează servciile secrete și nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca șantajarea lor.
- Atitudini discriminatorii față de minorități. Acest criteriu a fost deja introdus la alegerile anterioare, și i s-a dat o greutate chiar mai mare la cele de față dat fiind că este vorba de alegeri europene, unde normele valorice sunt clare.
Candidații cu probleme stringente au fost clasificați ca având probleme de integritate. S-au făcut mențiuni și la unii candidați la care nu s-a considerat că există probleme la fel de grave. În ce privește candidații fără probleme, ei sunt considerați astfel doar pe baza informațiilor existente la această oră în spațiul public.
CNSAS nu a transmis în timp util verificarea tuturor candidaților. Nici ANI. La 15 ani după prima coaliție pentru un Parlament Curat, încă nu ne putem baza că organele statului reușesc obiectiv și la timp să preia acest rol de monitorizare a integrității de la societatea civilă.
Concluziile analizei generale
Nivelul integrității după doi ani de discuție pe problema corupției este inferior nivelului de la precedentele europarlamentare monitorizate. La partidele principale sunt pe locurile eligibile mai puțini candidați fără probleme de integritate decât invers. Iată cum se prezintă situația:
PSD – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
PNL – Minim 9 candidați din primii 11 au probleme de integritate.
ALDE – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
Alianța 2020 USR-PLUS – Minim 6 candidați din primii 11 au probleme de integritate
PMP – 6 din 11 candidați au probleme de integritate.
Pro România – 4 din 11 candidați au probleme de integritate.
UDMR – Minim 1 candidat din lista UDMR poate ridica probleme de integritate.
Independenți + alte partide – nu s-au găsit probleme de integritate la trei independenți, iar dintre partidele prezumate a fi sub prag trei dintre primii pe listă au probleme de integritate.
"Dacă luăm în considerare candidații la aceste alegeri, împărțirea partidelor în ”penale” și ”anti-penale” nu este evident justificată de fapte. Partidele cele mai vocale în susținerea referendumului prezidențial contra corupției făceau mai bine dacă dădeau un exemplu prin integritatea de pe listele lor. Nu a fost cazul, listele PNL, PMP și chiar ale Alianței 2020 având destui candidați problematici și bine plasați pe liste (ca regulă, candidații mai puțin problematici sunt mai jos). Pro-România are toți candidații de frunte, cu excepția Corinei Crețu, cu probleme de integritate. UDMR și independenții stau cel mai bine (un singur candidat cu probleme la fiecare). Cei care țin discursuri contra profitului din afacerile cu statul au afaceri cu statul berechet, ș.a.m.d", precizează România Curată.
În ce privește oferta generală a clasei politice românești la aceste alegeri europarlamentare, situația este aceasta:
- TRASEISM – peste 10 % din candidați sunt traseiști.
- NEPOTISM – 30% practică nepotismul sau profită de pe urma lui.
- AFACERI CU STATUL – 27% au făcut afaceri bănoase cu statul.
- AVERE NETRANSPARENTĂ – 26% au menţiuni privitoare la avere din surse netransparente.
- AUTONOMIA FAȚĂ DE SERVICIILE SECRETE – 35% au avut relații cu serviciile de informații într-o formă sau alta (un număr enorm de europarlamentari viitori s-au pregătit pentru Parlamentul European studiiind la academiile de securitate și siguranță națională din România).
- ATITUDINI DISCRIMINATORII – 30% au menţiuni la această rubrică.
PENALI – 11% au sau au avut la un moment dat probleme cu legea incomplet clarificate.
La aceștia se adaugă 41% la sută alte menţiuni privind integritatea, cum ar fi frauda academică, amenzi pentru comportamente nesociale, incompatibilități sancționate etc.
Situația integrală candidaților de la aceste alegeri europarlamentare o puteți vedea aici!
