România apare pe harta strategică a așa-numitei „Phase Zero”, etapa de pregătire informațională și psihologică a conflictelor moderne, într-o analiză amplă publicată de Institute for the Study of War. Think-tank-ul american avertizează că Rusia intensifică acțiuni sub pragul războiului în Europa, inclusiv în proximitatea flancului estic al NATO, semnalând episoade de presiune militară și informațională care vizează și spațiul de securitate al României.
Ce înseamnă „Phase Zero” în doctrina modernă a conflictelor
Conceptul de „Phase Zero”, folosit de analiștii militari și de securitate, descrie etapa premergătoare confruntării armate clasice, în care presiunea se exercită sub pragul războiului. Nu vorbim despre invazii sau lovituri militare directe, ci despre o combinație de intimidare strategică, operațiuni informaționale, presiune psihologică, manipulare a percepțiilor publice și testarea reacțiilor statelor vizate. În analiza sa, Institute for the Study of War arată că Rusia utilizează această fază pentru a crea condiții favorabile unor acțiuni viitoare, fără a declanșa un răspuns militar imediat din partea NATO.
România în tabloul flancului estic
Includerea României pe harta ISW nu este un accident cartografic și nici un detaliu marginal. România apare integrată într-un spațiu regional mai larg, care cuprinde Europa Centrală și de Est, Marea Neagră și statele NATO aflate în proximitatea directă a Rusiei sau a zonelor de conflict. ISW nu sugerează existența unei amenințări militare imediate asupra României, dar indică faptul că țara noastră este parte a mediului strategic vizat de Moscova în această fază de pregătire informațională și psihologică.
De ce flancul estic este central în strategia Rusiei
Analiza ISW pleacă de la ideea că Rusia nu mai tratează frontul ucrainean ca pe o problemă izolată, ci ca pe un element al unei confruntări mai ample cu Occidentul. Declarațiile lui Dmitri Medvedev, analizate în raport, extind explicit țintele retorice către NATO și către statele europene considerate „inamice”. Flancul estic devine astfel un spațiu de testare: cât de unite sunt statele NATO, cât de rapid reacționează și cât de rezilientă este opinia publică la presiune și intimidare.
Marea Neagră, pivotul strategic al României
Pentru România, relevanța acestei analize este strâns legată de poziția sa la Marea Neagră. ISW tratează regiunea drept una dintre zonele-cheie în care Rusia încearcă să își mențină influența și să limiteze libertatea de acțiune a NATO. Prezența militară aliată, infrastructura strategică și rolul României ca stat-gazdă pentru forțe NATO o plasează inevitabil în atenția Kremlinului. În logica „Phase Zero”, simpla consolidare a apărării aliate poate fi prezentată propagandistic drept o „amenințare”, justificând presiuni suplimentare.
Discursul lui Medvedev ca instrument de război informațional
ISW subliniază că interviul acordat de Dmitri Medvedev agențiilor Reuters, TASS și unui milblogger ultranaționalist nu este un exercițiu de comunicare întâmplător. Este un mesaj calibrat pentru audiențe multiple: publicul intern rus, mediul ultranaționalist și Occidentul. Amenințările voalate, referințele la arme nucleare și invocarea unei confruntări existențiale cu NATO sunt menite să inducă ideea că Rusia este pregătită pentru escaladare, chiar dacă, în plan militar, capacitatea sa este limitată pe termen scurt.
Presiunea psihologică asupra statelor NATO
În lectura ISW, „Phase Zero” vizează mai ales slăbirea voinței politice și a coeziunii interne. Mesajele Kremlinului încearcă să creeze percepția că sprijinul pentru Ucraina este riscant, că NATO ar fi divizat și că statele de pe flancul estic ar putea deveni „zone tampon” într-un eventual compromis geopolitic. Pentru România, acest tip de presiune se manifestă mai ales la nivel informațional și politic, nu militar.
România, între vizibilitate strategică și vulnerabilitate informațională
Apariția României pe harta ISW indică un lucru esențial: țara nu mai este percepută ca o periferie strategică, ci ca parte integrantă a ecuației de securitate euroatlantice. Această vizibilitate vine însă și cu vulnerabilități. ISW avertizează că Rusia își concentrează eforturile pe exploatarea fracturilor interne, a oboselii publice și a discursurilor anti-occidentale pentru a slăbi capacitatea de reacție a statelor vizate.
Raportul ISW este explicit în a nu vorbi despre un atac iminent asupra NATO sau asupra României. Dimpotrivă, analiștii subliniază că Rusia nu are, în prezent, capacitatea de a deschide un nou front major. „Phase Zero” este, prin definiție, o etapă de pregătire, nu de execuție militară. Tocmai de aceea, semnalele sunt subtile, cumulative și ușor de ignorat dacă sunt analizate izolat.
Presiune pe termen lung, nu criză punctuală
În esență, includerea României pe harta ISW arată că presiunea Rusiei asupra NATO este concepută ca un proces de durată. Nu este vorba despre o criză singulară, ci despre o acumulare de mesaje, gesturi și narațiuni menite să redefinească mediul de securitate european. Pentru România, miza nu este reacția la un incident punctual, ci consolidarea rezilienței strategice, informaționale și politice într-un context regional din ce în ce mai tensionat.
Comentează