Premium
Ministerul Afacerilor Externe susține că scutul de la Deveselu nu are scop ofensiv, ca un răspuns la declarațiile președintelui Rusiei, Vladimir Putin (mai multe aici). Vladimir Putin a subliniat că Statele Unite şi alte ţări occidentale "au ignorat" preocupările exprimate de Rusia privind extinderea NATO spre est. "Iar acum vedem unde se află infrastructura NATO. Este exact lângă frontierele noastre, iar în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare antirachetă care pot fi utilizate uşor, ţinând cont de faptul că lansatoarele MK-41 staţionate în aceste ţări pot funcţiona ca sisteme de atac. Software-ul poate fi schimbat în câteva minute", a acuzat Vladimir Putin.
„Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, nu aduce niciun fel de elemente de noutate și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice.
Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă și în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse și vizează ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă.
Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: ”Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menționează că ”Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului eurotlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.”
De asemenea, site-ul MAE conține informații pe privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă, inclusiv în sensul celor reiterate mai sus, care se pot găsi la http://www.mae.ro/node/1517.
De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE și poate fi de asemenea consultat - http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o ”natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menționează scopul acestuia ca fiind ”legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) și subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că ”Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”, se arată într-un răspuns al MAE pentru STIRIPESURSE.RO.
