România riscă să fie scoasă din jocul spațial european. Organizațiile cer Guvernului să achite urgent datoriile către ESA
România se apropie din nou de suspendarea dreptului de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), în contextul unor restanțe de aproximativ 60 de milioane de euro și al reducerii contribuției cu circa 35% în momentul în care alte state europene își majorează masiv investițiile în programele spațiale. Situația survine în timp ce Guvernul Bolojan întârzie operaționalizarea programului național dedicat cercetării spațiale civile din PNCDI IV, blocând accesul la finanțare pentru mii de cercetători și companii românești, potrivit unui comunicat transmis de Romanian Space Initiative (ROSPIN).
Într-un manifest public, organizația solicită Executivului plata integrală și la timp a contribuțiilor obligatorii și opționale către ESA, arătând că România riscă să piardă nu doar dreptul de vot, ci și contracte industriale, proiecte educaționale și oportunități de integrare în lanțurile europene de inovare. Deja, restanțele depășesc pragul care determină pierderea automată a votului, iar autoritățile au admis în documente oficiale că cel puțin 14,7 milioane de euro trebuie achitați urgent pentru a evita sancțiuni suplimentare. În lipsa unor decizii rapide, România rămâne una dintre puținele țări care își restrâng voluntar participarea la programele spațiale europene.
Restanțe la ESA și blocaje guvernamentale
Conform documentului citat, contribuțiile restante pentru anul 2024 depășesc 30 de milioane de euro, iar datoria totală acumulată se apropie de 60 de milioane de euro, situație care a dus deja la suspendarea dreptului de vot în ansamblul ESA. Regula financiară europeană este strictă: dacă restanțele depășesc nivelul contribuției din anul curent, statul membru pierde automat dreptul de vot până își regularizează situația. România se află exact în această situație, avertizează ROSPIN.
În același timp, Guvernul Bolojan întârzie aplicarea propriului plan național în domeniul cercetării, deși PNCDI IV — adoptat în 2022 — prevede explicit un program pentru cercetarea spațială civilă, cu apeluri dedicate și finanțare multianuală. De peste doi ani, acest program nu a fost operaționalizat, ceea ce blochează accesul instituțiilor și companiilor românești la instrumentele complementare de finanțare națională. Autoritățile invocă lipsa fondurilor, deși alte state europene își consolidează investițiile în acest sector strategic.
Impactul cumulativ al acestor întârzieri depășește zona administrativă: potrivit ROSPIN, mii de cercetători, ONG-uri și firme sunt afectate direct, pierzând posibilitatea de a intra în consorții internaționale sau de a contracta lucrări în cadrul programelor ESA. În plus, reducerea voluntară a contribuției naționale cu aproximativ 35% în contextul în care țările europene cresc bugetele pentru spațiu este semnalată ca o decizie care lovește competitivitatea României chiar la începutul noii economii spațiale.
Proiectul studențesc ROSPIN-SAT-1, în pericol din cauza restanțelor
Unul dintre proiectele afectate direct de blocajele instituționale este ROSPIN-SAT-1, primul satelit educațional de cercetare dezvoltat integral de o echipă de studenți din România și selectat în programul ESA „Fly Your Satellite!” 2022. Satelitul, un CubeSat 3U dezvoltat ca platformă educațională open-source, ar urma să fie testat și integrat cu sprijinul specialiștilor ESA, însă accesul la facilitățile agenției poate fi compromis dacă România nu își achită obligațiile financiare către organizație.
ROSPIN avertizează că proiectul, la care lucrează peste 50 de studenți și doctoranzi, ar putea rămâne blocat „la pragul porții”, fără posibilitatea de a fi lansat pe orbită, în condițiile în care finanțarea națională întârzie, iar accesul la infrastructura ESA depinde de statutul României ca membru cu drepturi depline. Satelitul este deja susținut parțial prin bursa „Henri Coandă” și donații publice, însă etapele finale depind de testarea în infrastructura ESA, mentorat și certitudinea unor proceduri administrative clare.
Organizația subliniază că nu este vorba doar despre un experiment tehnic, ci despre o generație întreagă de studenți care a lucrat ani întregi pe standarde ESA și riscă acum să vadă proiectul oprit din motive financiare imputabile statului. „Dacă statul român nu își onorează partea de drum, transmite acestor tineri un mesaj descurajator: mergeți cu satelitul vostru la altă țară”, se arată în manifest.
Ecosistemul spațial românesc, construit voluntar, cere stabilitate guvernamentală
ROSPIN este una dintre organizațiile care au încercat să mențină România conectată la programele internaționale, în ciuda lipsei unui sprijin public consistent. ONG-ul, lansat în 2019, a devenit o rețea activă în 15 orașe, cu peste 200 de voluntari și programe educaționale care ating anual peste 2.600 de elevi și studenți. Organizația coordonează proiecte tehnice majore — de la rovere la experimente de microgravitație — și organizează competiții naționale care trimit elevi români la NASA sau în programe ESA.
În ciuda acestui efort comunitar, ecosistemul rămâne vulnerabil din cauza impredictibilității guvernamentale în finanțarea cercetării. Reprezentanții sectorului indică faptul că România este singurul stat european care își reduce participarea la ESA în timp ce restul continentului investește anual peste 12 miliarde de euro în programe spațiale. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât România fusese în trecut la zi cu plata contribuțiilor obligatorii, iar problema actuală ține de blocajul decizional privind programele opționale, care sunt esențiale pentru industria spațială.
În contextul acestei crize, ROSPIN solicită Guvernului Bolojan nu doar plata restanțelor către ESA, ci și lansarea imediată a apelurilor din PNCDI IV, pentru a readuce sectorul pe o traiectorie predictibilă și pentru a nu pierde definitiv o generație de specialiști care preferă să plece în Germania, Olanda sau Luxemburg pentru a lucra chiar în proiecte ESA — dar nu prin România.
Comentează