Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare din cadrul NATO, aflat la București pentru Forumul Industriei NATO, a acordat un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, în care a vorbit despre noile forme de război, rolul strategic al României și lecțiile vitale învățate din conflictul din Ucraina.
„Momentul și locația acestui forum nu sunt întâmplătoare. După summitul de la Haga, unde cele 32 de state NATO s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărare, o sumă considerabilă va fi direcționată către dezvoltarea industriei de apărare. Faptul că acest eveniment are loc la București reprezintă un semnal puternic al angajamentului NATO față de frontiera sa estică, mai ales după incidentele recente din Polonia și România”, a explicat amiralul Vandier.
România, element-cheie pe flancul estic al NATO
Întrebat despre provocările generate de atacurile cu drone și despre lipsa unor sisteme anti-aeriene moderne în regiune, Vandier a precizat: „Am trimis o cerere de informații, iar peste 70 de companii au răspuns. Ideea este să oferim țărilor o hartă a soluțiilor disponibile pentru achiziție, care să poată fi integrate într-o rețea comună de comandă și control, astfel încât NATO să coordoneze eficient apărarea aeriană de-a lungul frontierei.”
El a subliniat că Alianța dezvoltă sisteme de apărare cu rază scurtă (SHORAD), menite să reducă costurile de interceptare a dronelor: „Trebuie să dezvoltăm un strat inferior de apărare aeriană, cu soluții ieftine, astfel încât prețul per lovitură să fie echivalent cu prețul țintei neutralizate. Tehnologia există deja - acum este vorba doar de implementare.”
Lecțiile Ucrainei – noul manual de luptă al NATO
NATO a înființat în Polonia un centru special pentru analiză și instruire, unde ofițeri NATO lucrează împreună cu experți ucraineni pentru a adapta Alianța la noile realități ale războiului.
„Analizăm, pentru că vedem în Ucraina o schimbare de caracter a războiului: utilizarea spațiului, a inteligenței artificiale și a sistemelor fără pilot. Trebuie să integrăm această experiență în modul în care NATO va lupta în viitor”, a explicat Vandier.
El a precizat că echipe ucrainene participă deja la exerciții NATO, contribuind cu experiență directă din teren: „Acum avem echipe roșii din Ucraina care participă la jocuri de război, exerciții de simulare și antrenamente, cum este BALTOPS. În același timp, sprijinim Ucraina cu fonduri pentru a dezvolta soluții de apărare, inclusiv împotriva dronelor și bombelor planante.”
„Războiul este mereu o chestiune de adaptare. Cine învață mai repede și se adaptează mai bine câștigă. Pentru NATO, care vrea să rămână relevantă și capabilă de descurajare, este esențial să ținem cont de aceste lecții”, a subliniat amiralul.
El a explicat că scopul transformării Alianței este menținerea superiorității militare: „Trebuie să vedem mai bine, să decidem mai bine și, când acționăm, să fim mai letali. Noile tehnologii - inteligența artificială, sateliții, comunicațiile SATCOM - accelerează ciclul decizional. NATO trebuie să fie capabilă să lupte rapid, eficient și precis.”
România și testul Articolului 3
Întrebat dacă România este pregătită să își îndeplinească obligațiile din Articolul 3 al Tratatului NATO, adică să reziste singură unei agresiuni până la sosirea aliaților, amiralul Vandier a explicat: „Articolul 3 arată nevoia fiecărei țări de a fi capabilă să facă față singură unei situații critice, fără a conta doar pe ajutorul altora. Toți avem același angajament de a ne consolida apărarea internă - este esența angajamentului de 3,5%. Baza Articolului 5 este Articolul 3. Trebuie să fim mai puternici și să nu ne bazăm pe alții pentru a ne apăra.”
Despre situația din Marea Neagră, amiralul Pierre Vandier a declarat că NATO a dezvoltat deja instrumente pentru monitorizare și control, inclusiv nave autonome fără echipaj (USV): „Anul trecut, în decembrie, au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică. În doar câteva săptămâni am operat o flotă de 70 de nave autonome. Această experiență este acum disponibilă și pentru România, Bulgaria și Turcia, care pot folosi aceste instrumente pentru a-și controla mai bine apele. Când războiul se va încheia, controlul Mării Negre va fi o provocare majoră.”
Comentează