România merge contra curentului și a dat lovitura în Europa: am depășit Ungaria și Polonia

Impactul stării debile a economiei germane se răsfrânge asupra celor mai mari țări din Europa de Est. România este într-o poziție ceva mai favorabilă față de Ungaria și Polonia datorită absorbției ridicate a finanțării de la Fondul de Redresare. În timp ce alocarea fondurilor de la Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) către Budapesta și Varșovia întârzie din cauza incapacității acestora de a se conforma normelor de drept ale Europei, Bucureștiul și-a îmbunătățit absorbția fondurilor UE în 2022 comparativ cu anii precedenți.

Mergând contra curentului, România a reușit să atragă peste 22% din finanțarea prin PNRR, cu o valoare totală de 30 de miliarde de euro. Din acest pachet, aproximativ 15 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă redusă, iar 14,2 miliarde de euro sunt subvenții. Punând accent pe tranziția verde și pe transformarea digitală a economiei, România a reușit să depășească media de 17% valabilă la nivelul UE în 2022 ca rată de absorbție a banilor de la Fondul de Redresare.

Contracția producției industriale din Germania pentru a șaptea lună consecutiv în decembrie anul trecut și contracția generală a economiei cu 0,3% în 2023 provoacă reacții în lanț în economiile Europei de Est sub forma unor comenzi reduse și, prin extensie, a unor exporturi reduse. Economia germană, care este cea mai puternică din zona euro, este, de asemenea, un partener comercial cheie al țărilor din Europa de Est, reprezentând între o cincime și un sfert din exporturile țărilor din regiune.

Ungaria în cea mai slabă poziție

Cea mai mare lovitură a primit-o guvernul Ungariei, între premierul Viktor Orbán și Bruxelles existând o adevărată prăpastie. Orban a reușit abia de curând să obțină 10 miliarde de euro de la Fondul de Coeziune al UE, în condițiile în care Ungariei îi revin 30 de miliarde de euro, inclusiv din PNRR. În același timp, exporturile din Ungaria au scăzut cu 20% în decembrie față de anul anterior.

Un studiu recent realizat de Camera de Comerț Germano-Ungară a arătat, de asemenea, că firmele sunt mai pesimiste comparativ cu oricare perioadă de la criza financiară din 2009 încoace. Impactul slăbirii economiei germane asupra rezultatelor Ungariei este confirmat și de contracția economiei în trei din cele patru trimestre ale anului trecut.

În Polonia, PIB-ul anual a crescut cu doar 1% în trimestrul al patrulea al anului 2023, de la 0,5% în trimestrul anterior, după ce în prima jumătate a anului a suferit o contracție. După victoria în alegeri a lui Donald Tusk în octombrie anul trecut, Polonia este pe cale de a-și încasa cota de 60 de miliarde de euro din PNRR, însemnând 34,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută și 25,3 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile.

Desigur, și România trebuie să întreprindă reforme, cum ar fi accelerarea închiderii minelor de lignit. Încă din noiembrie 2023, a anunțat realizarea unei infrastructuri pentru stocarea energiei pe bază de gravitație în 17 puțuri de mină din regiunea de sud-vest a Transilvaniei. PIB-ul României a crescut cu 2,9% în trimestrul al patrulea 2023, după 1,1% în trimestrul al treilea și 1% în trimestrul al doilea, evitând contracția economiei într-un an 2023 dificil.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România