Cota unică trebuie păstrată ca pilon al stabilității fiscale, iar trecerea la un sistem de impozitare progresivă ar fi „o eroare cu consecințe devastatoare”, avertizează Fundația Romanian Business Leaders (RBL) într-o analiză transmisă public. Organizația susține că, în contextul incertitudinii economice și al competiției regionale intense, predictibilitatea fiscală este un atu strategic pe care România nu își poate permite să-l piardă.
- Mai multe voci din PSD, printre care Adrian Câciu și Marius Budăi, susțin impozitarea progresivă ca alternativă "echitabilă şi sustenabilă" la majorarea TVA. „PSD susţine clar impozitarea progresivă ca alternativă echitabilă şi sustenabilă la majorarea TVA, cu grijă pentru cei vulnerabili şi respect pentru mediul de afaceri”, a spus Budăi. „Impozitarea progresivă ar fi rezolvat problema de constituționalitate a legii 282/2023 privind pensiile de serviciu și ar fi adus României, instant, 213 milioane euro [...] Simplu ca bună ziua”, a spus Câciu.
Potrivit RBL, în cei 20 de ani de aplicare, cota unică a stimulat investițiile străine, a sprijinit antreprenoriatul și a contribuit la formalizarea economiei. Reforma fiscală din 2005 ar fi determinat creșterea investițiilor străine directe de la o medie de 2,6 miliarde euro pe an (2000–2004) la peste 7,5 miliarde euro anual (2005–2008), generând locuri de muncă bine plătite și integrarea României în lanțurile valorice globale. Numărul companiilor active a crescut cu peste 150%, iar veniturile din impozitul pe venit și profit au urcat chiar și după reducerea cotei nominale, datorită lărgirii bazei de impozitare.
„Datele economice demonstrează, fără echivoc, succesul cotei unice ca motor de modernizare și convergență.
● Catalizator pentru investiții străine directe : Reforma fiscală din 2005 a fost un factor cheie în creșterea exponențială a ISD. Dacă media anuală în perioada 2000-2004 a fost de circa 2.6 miliarde de euro, în perioada 2005-2008 aceasta a explodat la peste 7.5 miliarde de euro pe an. Acest capital a adus tehnologie, standarde de management și a creat sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanțurile valorice globale.
● Stimulent pentru antreprenoriat: Simplitatea sistemului a redus drastic barierele birocratice, încurajând mii de români să pornească o afacere. Numărul companiilor active a crescut cu peste 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022.
● Formalizarea economiei și creșterea încasărilor: Un nivel rezonabil de impozitare a redus tentația muncii la negru și a evaziunii, lărgind baza de impozitare. Deși cota nominală a scăzut, veniturile totale colectate din impozitul pe venit și profit au crescut spectaculos, demonstrând că o rată mai mică pe o bază mai mare poate genera încasări superioare”, arată RBL.
Renunțarea la cota unică ar fi „o eroare cu consecințe devastatoare”
Organizația respinge argumentele în favoarea impozitării progresive, considerând că acestea se bazează pe „premise eronate” și ignoră riscurile reale. Printre efectele negative anticipate, RBL menționează creșterea evaziunii și a muncii la negru, migrarea către forme de optimizare fiscală, precum și accelerarea exodului specialiștilor din domenii strategice.
„Orice calcul ce promite venituri mai mari prin majorarea cotelor ignoră reacțiile adverse previzibile, care vor anula câștigurile teoretice:
● Evaziune fiscală și muncă la negru: Confruntați cu cote marginale excesive, mulți indivizi vor fi tentați să subdeclare veniturile sau să treacă în economia neagră.
● Optimizare fiscală agresivă: Se va declanșa o migrație masivă a specialiștilor și liber-profesioniștilor către forme de organizare mai avantajoase fiscal (PFA, microîntreprinderi), erodând exact baza de impozitare vizată de reformă.
● Accelerarea „brain drain-ului”: Impozitarea progresivă ar lovi direct sectoarele strategice (IT, sănătate, inginerie), unde specialiștii sunt extrem de mobili internațional. Reducerea venitului net, combinată cu semnalul de penalizare a succesului, poate fi factorul decisiv care înclină balanța în favoarea emigrării. Pierderea acestor profesioniști înseamnă o pierdere devastatoare de inovație, productivitate și competitivitate strategică pentru România”, transmit reprezentații organizației.
Analiza arată că, între 2000 și 2004, când România aplica impozitare progresivă, încasările din impozitul pe venit oscilau între 2,7% și 3,5% din PIB, în timp ce după introducerea cotei unice de 16% în 2005 acestea au atins vârfuri de 3,7% din PIB (2015–2016).
RBL consideră că problema bugetului nu este nivelul cotelor, ci ineficiența colectării, în special a TVA, și lipsa disciplinei în cheltuirea banului public. În acest sens, propune trei direcții strategice: menținerea cotei unice, modernizarea radicală a ANAF prin digitalizare și analiză de date, precum și disciplină strictă în gestionarea cheltuielilor publice.
„România nu își mai permite experimente fiscale cu final garantat negativ”, subliniază RBL, care solicită clasei politice un Pact național pentru stabilitate fiscală, bazat pe cota unică și politici economice dovedite.
„Lansăm un apel ferm către întreaga clasă politică pentru viziune și responsabilitate. România nu își mai permite experimente fiscale cu final garantat negativ. Este necesar un dialog real care să ducă la un Pact național pentru stabilitate fiscală, care să asigure principiile unui sistem fiscal predictibil, garantat de cota unică. Numai ieșind dintr-un discurs demagogic bazat pe strategii politice discutabile și intrând într-un dialog constructiv, stabil și prin politici economice dovedite vom construi o Românie modernă și prosperă pentru toți cetățenii săi”, conchide RBL.
Fundația Romanian Business Leaders este o organizație apolitică și imparțială, formată din antreprenori și lideri din mediul privat, cu peste 600 de membri la nivel național, care derulează proiecte în antreprenoriat, educație și bună guvernare.
Comentează