Premium
Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a transmis o scrisoare către conducerea celor două Camere ale Parlamentului în care informează asupra stadiului modficării legii avertizorilor de integritate, după ce Comisia Europeană a informat România că nu a transpus o directivă europeană, lucru stipulat în Jalonul 430 cuprins în PNRR. „În opinia Comisiei Europene, sintagma «indicii temeinice» este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potenţialilor avertizori, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările anonime”, precizează Predoiu, în document. El aminteşte de întâlnirea din 16 februarie a.c. între reprezentanţii MJ, MIPE şi cei ai CE, la care reprezentanţii Ministerului au transmis că Jalonul 430 a fost îndeplinit, prezentând argumente formale şi de fond, însă CE a reiterat că directiva a fost transpusă incorect de către România. Preşedinta interimară a Senatului Alina Gorghiu a precizat, pentru News.ro, că decizia va fi luată în coaliţie privind acest subiect, însă „în mod clar va fi transpusă directiva eliminând prevederea legată de «indiciile temeinice» referitoare de denunţurile anonime”.
„Prin comunicarea electronică din data de 18 ianuarie 2023, Comisia Europeană a transmis, în cadrul evaluării efectuate cu prilejul celei de-a doua cereri de plată transmise de autorităţile naţionale, o scrisoare prin care solicită clarificări referitoare la jalonul menţionat – Legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, care transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Din conţinutul scrisorii la care am făcut referire mai sus reiese că obiecţiile Comisiei Europene vizează art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022 care are următorul cuprins «Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii». În opinia Comisiei, sintagma «indicii temeinice» este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potenţialilor avertizori, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările anonime”, arată Cătălin Predoiu, în scrisoare pe care o adresează preşedinţilor celor două Camere ale Legislativului, obţinută de News.ro.
Directiva UE vizează doar protecţia avertizorilor şi nu are reguli procedurale privind soluţionarea raportărilor anonime
Acesta aminteşte şi de informarea transmisă de MJ către MIPE din 26 ianuarie în care, directiva UE respectivă nu prevede „obligaţia statelor membre de a reglementa raportările anonime, nefiind un standard minim de transpunere”.
„Mai mult, Directiva nu conţine nici reguli procedurale referitoare la examinarea şi soluţionarea raportărilor anonime. Singura cerinţă a Directivei vizează protecţia persoanelor care, în mod anonim, au raportat sau au divulgat public informaţii referitoare la încălcări, dar sunt ulterior indentificate şi suferă represalii”, mai precizează Predoiu.
„În data de 26 ianuarie 2023, Ministerul Justiţiei a transmis, în scris, prin Ministerul investiţiilor şi Proiectelor Europene răspunsul la observaţiile Comisiei Europene, arătând următoarele:
Directiva (UE) 2019/1937 lasă la aprecierea statelor membre introducerea raportărilor anonime în domeniul său de aplicare. Astfel, potrivit considerentului 34 «Fără a aduce atingere obligaţiilor existente de a institui prevederi cu privire la raportarea anonimă în temeiul dreptului Uniunii, ar trebui să fie posibil ca statele membre să decidă dacă entităţile juridice din sectorul privat şi din sectorul public şi autorităţile competente sunt obligate să accepte raportări anonime privind încălcări care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive şi să întreprindă acţiuni subsecvvente. Cu toate acestea, persoanele care au raportat în mod anonim sau care au făcut divulgări publice în mod anonim care intră în domeniul de aplicare a prezentei directive şi care îndeplinesc condiţiile acesteia ar trebui să beneficieze de protecţie în temeiul prezentei directive în cazul în care sunt ulterior identificate şi suferă represalii».
De asemenea, art. 6 alin. (2) din Directivă prevede că: «Fără a aduce atingere obligaţiilor existente de a furniza raportări anonime în temeiul dreptului Uniunii, prezenta directivă nu afectează competenţa statelor membre de a decide dacă entităţile juridice din sectorul privat sau din sectorul public şi autorităţile competente sun obligate să accepte raportări anonime privind încălcări şi să întreprindă acţiuni subsecvente acestora».
În considerarea acestor prevederi, nu există obligaţia statelor membre de a reglementa raportările anonime, nefiind un standard minim de transpunere. Mai mult, Directiva nu conţine nici reguli procedurale referitoare la examinarea şi soluţionarea raportărilor anonime. Singura cerinţă a Directivei vizează protecţia persoanelor care, în mod anonim, au raportat sau au divulgat public informaţii referitoare la încălcări, dar sunt ulterior indentificate şi suferă represalii”, mai arată ministrul Justiţiei, în documentul transmis preşedinţilor Camerei şi Senatului.
El adaugă că există o distincţie între noţiunea „indicii temeinice” în limbajul comun şi cea folosită în materie penală şi prin urmare acea sintagmă se referă la faptul că „o raportare anonimă urmează a fi analizată şi cercetată, în măsura în care există date/informaţii concrete şi suficiente care să determine un observator rezonabil să dea curs soluţionării”.
„Procedura de verificare şi soluţionare a avertizărilor în interes public este una administrativă. Prin urmare, noţiunea de indicii temeinice, introdusă în cadrul dezbaterilor parlamentare, ca o condiţie pentru verificarea şi soluţionarea raportărilor anonime, nu are aceeaşi semnificaţie şi nici un impune acelaşi standard probator ca indiciile temeinice în materie penală (materie în care se mai întâlneşte această sintagmă). În procesul de interpretare şi aplicare a legii sintagma urmează a avea înţelesul din limbajul obişnuit/comun. Astfel, sintagma se referă la faptul că o raportare anonimă urmează a fi analizată şi cercetată, în măsura în care există date/informaţii concrete şi suficiente care să determine un observator rezonabil să dea curs soluţionării. Indiciile temeinice sunt acele elemente în baza cărora instituţiile de aplicare a legii pot da curs verificărilor privind încălcarea legii semnalată prin raportările anonime. Aceasta înseamnă că indiciile se bazează pe anumite date/informaţii. Indiciile temeinice presupun un standard inferior celui bazat pe probe, întrucât cel bazat pe probe conduce la o certitidine, iar cel bazat pe indicii teimeinice conduce la o presupunere rezonabilă”, explică ministrul Predoiu.
MJ a transmis Comisiei Europene că Jalonul 430 din PNRR a fost îndeplinit / CE a contrazis Ministerul
„La 16 februarie 2023 a avut loc o reuniune la nivel tehnic, în format videoconferinţă, între reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi reprezentanţii Comisiei Europene, la solicitarea acesteia din urmă. Reprezentanţii Comisiei au învederat faptul că, în urma consultărilor interne, realizate cu DG Just şi Serviciul Juridic, evaluarea Comisiei este că legea naţională nu transpune corect Directiva şi, pe cale de consecinţă, jalonul 430 nu este îndeplinit”, mai precizează Predoiu, în scrisoarea trimisă conducerii Parlamentului.
El mai afirmă că reprezentanţii Ministerului Justiţiei au susţinut la acea întâlnire din 16 februarie că, în opinia lor, Jalonul 430 din PNRR a fost îndeplinit, prin felul în care a fost redactată legea avertizorilor de integritate, însă cei de la Comisia Europeană le-au transmis că directiva UE a fost incorect transpusă în legislaţia naţională.
„În cadrul discuţiilor, suplimentar faţă de cele expuse în răspunsul scris, reprezentanţii MJ au susţinut că, în opinia lor, Jalonul 430, din perspectiva prevederilor Council Implementing Decision (CID) precum a modului de redactare a Legii 361/2022, a fost îndeplinit, invocând în acest sens argumente de ordin formal şi de fond, după cum urmează:
a) aspecte formale:
- a fost învederat faptul că transpunerea Directivei a fost notificată Comisiei în cadrul procedurii standard prin intermediului Ministerului Afacerilor Externe, făcând astfel obiectul unei proceduri de evaluare distincte, al cărei rezultat va fi comunicat ulterior de momentul evaluării realizată în cadrul PNRR: De altfel, textul CID privind îndeplinirea jalonului 430 prevede Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor. Legea va transpune Directiva (UE) 2019/1937 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii şi va include dispoziţii suplimentare, specifice contextului naţional, pentru a aborda în mod eficient aspectele legate de politica în materie de integritate. Or, atât publicarea legii, cât şi elementele specifice contextului naţional au fost îndeplinite, aşa cum a fost explicat în mod detaliat şi prin Cover Note.
b) aspecte de fond:
- a fost invocat considerentul (22) din Directivă, potrivit căruia «Statele membre pot decide să prevadă ca raportările privind plângerile la nivel interpersonal care afectează exclusiv persoana care efectuează raportarea, şi anume plângerile cu privire la conflicte interpersonale între persoana care efectuează raportarea şi un alt lucrător, să poată fi direcţionate către alte proceduri».
- s-a subliniat că opţiunea legiuitorului a fost de a include raportările anonime în legea de transpunere, precum şi de a identifica un just echilibru între posibilitatea avertizorilor de a alege anonimitatea şi posibilitatea autorităţilor competente de a evalua pe baza unui criteriu obiectiv aceste raportări;
- de asemenea, s-a arătat că cerinţa referitoare la indicii temeinice vine să responsabilizeze avertizorii anonimi în mod similar cu avertizorii care îşi dezvăluie identitatea şi care potrivit articolului 23 alin (2) din Directivă, care prevede sancţionarea avertizorilor care efectuează raportări false şi cu rea-credinţă.
Faţă de argumentele expuse, reprezentanţii Comisiei au reiterat faptul că aceasta este poziţia serviciilor interne, respectiv transpunerea incorectă a Directivei şi, implicit, neîndeplinirea Jalonului 430, aspecte care, de altfel, urmează a fi comunicate autorităţilor române prin intermediul unei noi scrisori”, mai spune Predoiu.
Gorghiu: Soluţia va fi decisă în coaliţie. Directiva UE va fi transpusă
Preşedinta interimară a Senatului Alina Gorghiu a declarat, vineri pentru News.ro, că soluţia privind acest subiect va fi decisă de către coaliţie, însă directiva europeană şi observaţiile Comisiei Europene referitoare la sintagma „indiciile temeinice” vor fi transpuse.
„Sunt convinsă că această opinie a experţilor Comisiei Europene este clară pentru toată lumea. Soluţia se va decide în coaliţie, dar în mod clar va fi transpusă directiva eliminând prevederea legată de «indiciile temeinice» referitoare de denunţurile anonime. Jalonul 430 referitor la legea avertizărilor de integritate va fi rezolvat”, a explicat Alina Gorghiu, pentru News.ro.
Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat, luni la Parlament, că aşteaptă să vadă ce variantă va propune Ministerul Justiţiei privind legea avertizorilor de integritate, dacă va fi făcută reglementarea prin ordonanţă sau nu.
„Aşteptăm soluţia privind legea avertizorul de integritate, aşteptăm din partea Ministerului Justiţiei o hârtie foarte clar ce vine de la Comisia Europeană. Sunt ferm convins că astăzi sau mâine o să îmi de la Ministerul Justiţiei ultimul punct de vedere al Comisiei şi va fi o modificare. Nu e o problemă că parlamentarii au muncit de trei ori la acest proiect”, a explicat Ciolacu.
În iunie 2022, Laura Codruța Kovesi a avertizat că va cere Comisiei europene să declanșeze împotriva României mecanismul care condiționează acordarea banilor europeni de respectarea statului de drept. Kovesi a subliniat că modificările aduse legii descurajează avertizorii de integritate, ceea ce va îngreuna anchetarea infracțiunilor de corupție și de fraude cu bani europeni.
