Rezervele ne ajung pentru şase luni, a afirmat şi premierul Victor Ponta. Dependenţa României faţă de gazul rusesc s-a înjumătăţit în 2013, faţă de 2012, pe fondul reducerii consumului intern.
Liderii politici s-au întrecut în a face declaraţii liniştitoare cu privire la capacitatea României de a face faţă unei crize a gazului declanşată de escaladarea conflictelor din Ucraina şi a deciziei Gazprom de a opri alimentarea cu gaze a Ucrainei. Astfel, premierul Victor Ponta a declarat, luni, în debutul şedinţei BPN al PSD, că situaţia în regiune se deteriorează şi că se opresc gazele, arătând că a discutat dimineaţă cu ministrul Energiei şi România are rezerve necesare astfel încât pe termen scurt, respectiv şase luni, nu vor fi probleme. ”Ne interesează pentru că suntem partidul de guvernământ şi avem obligaţia guvernării. Vedeţi că situaţia în regiune se deteriorează, se opresc gaze. Azi de dimineaţă am stat cu ministrul Energiei şi vreau să dau un semnal de acum, imediat, că pentru România pe termen scurt, şase luni, nu e nici un fel de problemă, avem rezervele necesare”, a spus Ponta. El a arătat că cel mai important lucru în acest moment este ca în toată scena politică să existe stabilitate şi predictibilitate. La rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări că nu vom avea probleme cu alimentarea cu gaze. „Am avut în această dimineaţă (luni - n.red.), împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaş, o analiză a situaţiei, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună şi, inclusiv, în prezent, producţia internă a României depăşeşte consumul naţional, ceea ce ne ajută foarte mult. Şi, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a declarat ministrul.
Rezervele din Marea Neagră, o prioritate
Victor Ponta l-a primit, luni, la Palatul Victoria, pe vicepreşedintele corporaţiei ExxonMobil, Mark Alberts, prilej cu care reprezentantul american a prezentat progresele obţinute în operaţiunile de explorări de gaze naturale din zona continentală a României din Marea Neagră şi intenţiile privind prezenţa pe piaţa de gaze din România şi din regiune, potrivit unui comunicat transmis de Guvern. Executivul român este interesat să stimuleze investiţiile în petrol şi gaze naturale pentru independenţă energetică, iar resursele de gaze din Marea Neagră pot contribui esenţial la acest obiectiv, motiv pentru care investiţiile ExxonMobil şi ale altor companii vor fi sprijinite. “Resursele de gaze din Marea Neagră ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României şi de aceea Guvernul va continua să sprijine investiţiile importante pe care ExxonMobil şi alte companii le dezvoltă în această perioadă”, se arată în comunicat. Aceeaşi sursă arată că şeful Guvernului a salutat intenţiile companiei ExxonMobil de a fi prezentă cât mai rapid pe piaţa de gaze din România şi a încurajat accelerarea programului de foraje din zona continentală a Mării Negre desfăşurat de consorţiul ExxonMobil-Petrom, fiind apreciată şi recenta încheiere a Acordului de cooperare între acest consorţiu şi compania naţională de transport al gazelor naturale, Transgaz.
Ardem gazul cu economie
Consumul României de gaze naturale a scăzut anul trecut cu 8%, iar factura pentru gazele importate s-a redus la jumătate faţă de 2012, până la 756 de milioane de dolari, în condiţiile în care importurile au avut în 2013 o pondere de circa 10%, cel mai scăzut nivel de la 2003 încoace, arată datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). România a achitat în total 7 miliarde de dolari din 2007 până în 2013 către intermediarii gigantului Gazprom pentru gazele naturale importate din Rusia. Gazele ruseşti acopereau, în 2012, în jur de un sfert din cererea internă, însă în ultimii doi ani cantităţile importate au urmărit linia descendentă a consumului. Importurile sunt realizate prin intermediul a două companii, WIEE şi Conef Energy, sub contracte semnate în 2007 şi a căror valabilitate va expira în 2030. WIEE este controlat în totalitate de Gazprom, în timp ce în spatele Conef Energy se află mogulul rus Vitali Matchitski, care controlează numeroase afaceri cu aluminiu, inclusiv Alro Slatina. Gazprom Export, divizia de livrări internaţionale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii şi consumului de gaze în România.
Preţul la care România importa gaze ruseşti este de 431,8 dolari la mia de metri cubi în 2012 şi de 418 dolari la mia de metri cubi în 2013, cu circa 10% mai mare faţă de ultimul preţ propus de Moscova Ucrainei, de 385 de dolari. Anterior instalării la putere a liderilor prooccidentali, la sfârşitul lui februarie, în urma îndepărtării prorusului Viktor Ianukovici, Ucraina plătea 268 dolari la mia de metri cubi.
Rezervele Europei
Uniunea Europeană şi-a constituit aproape două treimi din stocurile de gaz pentru iarnă, dar unele ţări precum Ungaria, Franţa şi Croaţia au rezerve mai scăzute, potrivit operatorilor europeni. Potrivit datelor actualizate zilnic de Gas Infrastructure Europe (GIE), UE dispunea luni de rezerve de 51.912 miliarde de metri cubi de gaz, în momentul în care Rusia a anunţat că încetează aprovizionarea Ucrainei.
Acest nivel echivalent cu 64,37 la sută din rezervele anuale de 80.643 de miliarde de metri cubi este "un pic mai ridicat decât în ceilalţi ani", potrivit GIE. Unele ţări sunt mai expuse decât altele la perturbarea aprovizionării cu gaz, precum Ungaria, care nu şi-a constituit decât 26,02 la sută din rezerve (1.605 miliarde de metri cubi), Franţa cu 44,58 la sută (5.654 miliarde) şi Croaţia cu 51,03 la sută (282 de miliarde). Bulgaria şi Austria sunt cele două ţări cu rezerve peste media europeană, cu 63,87 la sută şi, respectiv, 62,33 la sută din stocurile prevăzute.
Comentează