După o scurtă perioadă de echilibru, România revine pe creștere a deficitului bugetar. Potrivit celor mai noi date publicate de Eurostat, țara noastră a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025 un deficit guvernamental de 8,7% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Deși indicatorul a scăzut ușor față de finalul anului trecut, tendința s-a inversat în primăvară, iar România a redevenit campioana Europei la dezechilibru bugetar.
În paralel, datoria publică a urcat la 57,3% din PIB, de la 55,9% în primul trimestru, marcând una dintre cele mai rapide creșteri din UE. Spre comparație, media europeană a rămas stabilă – 2,9% deficit și 81,9% datorie publică –, iar unele state, precum Cipru, Grecia sau Danemarca, au raportat chiar excedente bugetare.
Creșterea deficitului și a datoriei arată că România continuă să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile curente, în timp ce restul Europei reușește o consolidare fiscală treptată.
Datele EuroStat
Deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut în Uniunea Europeană de la 2,8% din PIB în primul trimestru din acest an la 2,9% din PIB în perioada aprilie-iunie 2025, în timp ce în zona euro s-a menţinut la 2,7% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În România, deficitul a scăzut de la 10,3% din PIB în ultimele trei luni din 2024, până la 8,8% din PIB în primul trimestru din acest an şi 8,7% din PIB în perioada aprilie-iunie 2025, dar România este în continuare statul membru UE cu cel mai mare deficit. Alte ţări cu o pondere ridicată în PIB a deficitului în trimestrul doi din acest an sunt: Polonia (8,5%), Franţa (5,4%), Belgia (4,9%) şi Austria (4,5%). Statele membre UE care au raportat excedent sunt Cipru (3,6%), Danemarca (2,9%), Grecia (2,7%), Irlanda (1,2%) şi Portugalia (0,7%), potrivit Agerpres.
A crescut raportul datorie-PIB pentru România
Eurostat a publicat marţi şi raportul privind datoria publică brută a ţărilor membre UE la finalul trimestrului doi din 2025. Conform acestor date, raportul datorie-PIB a crescut în zona euro până la 88,2%, de la 87,7% în primul trimestru din 2025, iar în UE a crescut de la 81,5%, până la 81,9%.
Comparativ cu trimestrul doi din 2024, raportul datorie-PIB a crescut în zona euro de la 87,7% la 88,2%, şi în UE de la 81,2% la 81,9%, în perioada aprilie-iunie 2025. În România, raportul datorie-PIB a crescut la 57,3% în trimestrul doi din 2025, de la 55,9% în primele trei luni din acest an şi 51,5% în trimestrul doi din 2024.
În UE, cel mai ridicat raport datorie-PIB la finalul trimestrului doi din 2025 se înregistra în Grecia (151,2%), Italia (138,3%), Franţa (115,8%), Belgia (106,2%) şi Spania (103,4%), iar cel mai redus în Estonia (23,2%), Luxemburg (25,1%), Bulgaria (26,3%) şi Danemarca (29,7%).
Finlanda, campioană 'en titre' la creșteri ale raportului datorie-PIB
Comparativ cu primul trimestru din acest an, 15 state membre UE au raportat creşterea raportului datorie-PIB la finalul trimestrului doi din 2025, iar 12 un declin. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (4,3 puncte procentuale - pp), Letonia (2,7 pp), Bulgaria (2,6 pp), Portugalia (1,8 pp), Franţa (1,7 pp) şi România (1,4 pp), iar cel mai semnificativ declin în Lituania (minus 1,4 pp), Irlanda (minus 1,2 pp), Grecia şi Luxemburg (ambele cu minus 1,1 pp).
Comparativ cu trimestrul doi din 2024, raportul datorie-PIB a crescut în 16 state membre UE, iar 11 au înregistrat un declin. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (7,8 pp), Polonia (6,1 pp), România (5,8 pp), Bulgaria (4,3 pp), Franţa (3,5 pp), Slovacia (2,7 pp), Italia (2,3 pp) şi Letonia (2 pp). iar cel mai semnificativ declin în Grecia (minus 8,9 pp), Irlanda (minus 7,2 pp), Cipru (minus 6,5 pp), Danemarca (minus 3,5 pp) şi Portugalia (minus 2,3 pp).
Comentează