Migrația și lipsa politicilor de încurajare a natalității sunt principalele motive ale scăderii vertiginoase a natalității în România. Nașterile sunt din ce în ce mai puține, iar specialiștii avertizează că, în curând, nu vom mai avea tineri care să susțină sistemul de pensii.
Până în 2080, România ar putea ajunge la puțin peste 14 milioane de locuitori, comparativ cu 19 milioane, câți numără în prezent.
Este rezultatul unei analize demografice întocmite de Institutul Național de Statistică, cu trei variante.
Prima variantă ar fi scăderea populației de 4,6 milioane de locuitori, ceea ce ar însemna aproximativ un sfert din populația actuală. A doua variantă ar fi ca populația României să scadă cu doar 3,4 milioane de persoane până în 2080, în condițiile unei creșteri ușoare a natalității și a îmbunătățirii speranței de viață.
Varianta a treia ar fi ca populația să se reducă cu 1,9 milioane de persoane, adică cu 10% din populația actuală.
Specialiștii din cadrul INS consideră că varianta a doua ar fi cea mai plauzibilă.
Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a avertizat:
„Oricum, indiferent de scenariul analizat, populația României va continua să scadă până în 2080, iar declinul variază între o zecime și un sfert din populația actuală”.
Motivele acestei degradări demografice sunt migrația și lipsa unor politici coerente care să încurajeze și să susțină creșterea natalității.
Specialiștii avertizează că, în câțiva ani, nu vor mai fi suficienți tineri care să susțină sistemul de pensii.
Din datele Eurostat, numărul de nașteri în România e în scădere, asta deși numărul de copii născuți de mame de altă naționalitate a crescut semnificativ în 2020 și 2021 – aproape 5% dintre copiii născuți în România erau în acel an cu mame de altă naționalitate, în comparație cu anul 2013, când numărul era de 1.300.
În 2021 s-au născut 10.800 de copii din mame de cetățenie non-UE în România, adică 5% din toți copiii născuți în România. În total, între 2020 și 2024 s-au născut 16.000 de copii din mame cu cetățenie non-UE.
Potrivit insse.ro, la nivel european, în anul 202210, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 11,2 născuți vii la 1000 locuitori, Franța cu 10,7 născuți-vii la 1000 locuitori, Irlanda cu 10,5 născuți-vii la 1000 locuitori și Suedia cu 10,0 născuți-vii la 1000 locuitori. Rata natalității din România (9,4 născuți-vii la 1000 locuitori), se situează peste media europeană (8,7 născuți -vii la 1000 locuitori).
Țările europene cu cea mai mică rată a natalității au fost Italia (6,7 născuți-vii la 1000 locuitori), Spania (6,9 născuți-vii la 1000 locuitori) și Grecia (7,3 născuți-vii la 1000 locuitori).
Comentează