După 20 de ani de creștere spectaculoasă, țările din Europa Centrală și de Est (CEE-11), care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, se confruntă cu riscul unei încetiniri economice în următorul deceniu, avertizează o analiză realizată de Școala de Economie din Varșovia (SGH). Experții dezvăluie faptul că România are cea mai spectaculoasă dezvoltare dintre toate țările care au aderat în valurile de după 2004, informează Euronews.
Potrivit studiului, cele 11 state – Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia și Ungaria – au înregistrat un ritm de dezvoltare de aproape două ori mai rapid decât țările din vechea Uniune Europeană (UE-15).
„Aceste țări, ca grup, s-au dezvoltat aproape de două ori mai repede decât așa-numita 'veche Uniune'. Este o poveste de succes reală”, a declarat dr. Piotr Maszczyk, șeful Departamentului de Macroeconomie și Economie Publică din cadrul SGH pentru Euronews Europa.
Două decenii de creștere spectaculoasă
Între 2004 și 2024, țările CEE-11 au avut o creștere economică medie de 3,2%, comparativ cu doar 1,6% în țările din Europa Occidentală. Polonia a înregistrat o medie de 3,8%, în timp ce România s-a remarcat prin cea mai rapidă reducere a decalajului de dezvoltare față de statele UE-15, deși nu a avut cel mai mare ritm de creștere a PIB-ului.
„România este un caz deosebit de pozitiv. Deși nu a înregistrat cel mai mare avans al PIB-ului, a fost țara care și-a redus cel mai rapid decalajul față de Vest. A reușit să combine creșterea economică cu o dinamică demografică favorabilă”, a explicat Maszczyk.
Aceste evoluții au permis țărilor CEE-11 să recupereze, în medie, aproape 30 de puncte procentuale din diferența de dezvoltare față de țările fondatoare ale Uniunii.
⚠️ Urmează un deceniu de provocări
Pentru perioada 2025-2035, economiștii polonezi avertizează că ritmul actual al dezvoltării ar putea încetini semnificativ. SGH propune trei scenarii pentru următorul deceniu: de bază, precaut și optimist.
În scenariul optimist, țările din Europa Centrală și de Est ar putea atinge paritatea economică cu UE-15 până în 2035, măsurată prin PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare.
În cel precaut, însă, procesul de convergență s-ar putea bloca, iar decalajul economic cu Vestul ar începe din nou să crească.
Două mari amenințări: demografia și inovația
Economiștii atrag atenția asupra a două riscuri majore: scăderea populației și lipsa investițiilor în inovare.
„Regiunea noastră se depopulează, iar Polonia o face cel mai rapid. Țara se apropie de un nivel al fertilității sub 1, când pentru înlocuirea generațiilor este nevoie de 2,1”, a avertizat Maszczyk.
„Al doilea risc este inovația – investițiile publice și private în cercetare și dezvoltare sunt profund insuficiente.”
Un exemplu este adoptarea inteligenței artificiale: doar 5,9% dintre companiile poloneze cu peste 10 angajați folosesc soluții bazate pe AI, potrivit datelor Institutului Economic Polonez – un procent penultim în Uniunea Europeană, România aflându-se pe ultimul loc.
„Capitalismul mozaicat” – un obstacol regional
Un alt obstacol major identificat de cercetători este ceea ce aceștia numesc „capitalism de tip patchwork” – un amestec de reglementări incoerente provenite din sisteme diferite: feudal, socialist și capitalist occidental.
„Regulile sunt adesea create fără coerență și fără o viziune clară. Această lipsă de consistență frânează mediul de afaceri și descurajează investițiile”, arată raportul.
România, printre liderii transformării
România este menționată în raport ca una dintre cele mai dinamice economii din Europa Centrală și de Est, datorită ritmului rapid de convergență și rezilienței economice în fața crizelor recente – de la pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina.
În contrast, Ungaria a avut o performanță modestă, cu o creștere medie de doar 2% între 2004 și 2024, iar cercetătorii estimează că va continua pe o traiectorie lentă până în 2035.
După două decenii de „miracol economic”, Europa Centrală și de Est trebuie să treacă la un nou nivel – bazat pe inovație, stabilitate instituțională și politici demografice sustenabile – pentru a evita stagnarea și pentru a păstra ritmul de convergență cu Vestul Europei.
Comentează