Guvernul a stabilit ca în 2026 să fie eliberate cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini, cu 10.000 mai puțin decât anul acesta. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în ciuda solicitărilor patronatelor de a majora contingentul la 150.000, pentru a acoperi lipsa de forță de muncă din sectoare precum agricultură, construcții sau HoReCa.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat la Digi24 că măsura urmărește să asigure cât mai multe locuri de muncă pentru românii care își vor pierde slujbele și a precizat că nu se opune muncitorilor străini care contribuie onest la bugetul de stat.
Decizia vine după ce în 2025 cererea de permise de muncă a depășit de două ori contingentul aprobat, inspectoratul general pentru imigrație înregistrând peste 230.000 de solicitări pentru cele 100.000 de permise disponibile.
În același timp, Blocul Național Sindical a criticat guvernul și patronatele, acuzând lipsa de transparență și incoerența politicilor publice, considerând că interesul angajaților români este adesea sacrificat în favoarea profitului.
De ce fug asiaticii din țările lor și vin să lucreze în România
România a devenit, în ultimii ani, o destinație tot mai atractivă pentru muncitorii veniți din Asia și Africa, oameni care ajung aici cu speranța unui trai mai bun. În marile orașe, dar și în zonele industriale, îi vedem zilnic lucrând în fabrici, restaurante, pe șantiere sau livrând mâncare.
Pentru mulți dintre acești oameni, sosirea în România a însemnat o transformare radicală. În țările lor de origine, Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile rareori depășesc 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor pot ajunge la 600–700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniul de activitate.
Comentează