România are în plan să finanţeze, în următorii 10 ani, capacităţi noi de generare de energie electrică de peste 10.600 de MW, arată planul naţional de energie şi schimbări climatice (PNIESC).
Investiţiile în energia eoliană, solară şi energie hidro reprezintă grosul noilor capacităţi, adică peste 7.000 de MW noi. Totodată, planul naţional include şi construirea unui reactor la centrala de la Cernavodă şi circa 2.900 de MW noi în centrale pe gaz natural.
Blocurile noi pe gaze vor înlocui centralele pe cărbune, poluante, de la Complexul Energetic Oltenia (CEO). România s-a înhămat să elimine treptat cărbunele din mixul energetic după ce mai mult de jumătate din statele europene au anunţat că vor renunţa la cărbune până în 2030 cel târziu. Complexul Energetic Oltenia este al doilea producător de energie al ţării.
România are deja instalat capacităţi de peste 3.000 de MW în energie eoliană şi peste 1.300 în parcuri de fotovoltaice. Asta în condiţiile în care Hidroelectrica, principalul producător de energie al ţării, are o putere instalată de peste 6.400 de MW.
Din sursele regenerabile ce trebuie construite în următorii zece ani, aproape 1.100 de MW este capacitate hidro, 2.300 este energie eoliană şi aproape 3.700 energie solară.
România şi-a propus atingerea unei ţinte pentru energia regenerabilă de 30,7% din consumul total de energie. În 2018, circa 25% din energia electrică consumată a provenit din surse verzi.