Românii devin mai atenţi la modul în care îşi gestionează banii, în contextul economic marcat de volatilitate, 76% dintre aceştia ţinând în mod constant o evidenţă detaliată a cheltuielilor sau monitorizându-şi bugetul.
Potrivit studiului 'Despre Bani 1:1' , realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio, românii simt nevoia să îşi controleze cheltuielile şi să aibă o planificare financiară, iar instrumentele bancare digitale capătă un rol esenţial în organizarea bugetului personal.
Peste jumătate dintre respondenţi (55%) declară că folosesc aplicaţia mobilă a băncii pentru a verifica tranzacţiile şi a urmări automat cheltuielile, ceea ce o transformă în principalul instrument de management financiar. În paralel, 34% încă utilizează metode tradiţionale, precum evidenţa pe hârtie, iar 13% se bazează pe notificările SMS sau push la fiecare plată pentru a urmări cheltuielile. Aceste date confirmă faptul că soluţiile digitale integrate direct în serviciile bancare sunt preferate în faţa aplicaţiilor externe sau a altor instrumente independente, se menţionează într-un comunicat al băncii remis, vineri, AGERPRES.
"Rezultatele acestei cercetări ne indică o maturizare a comportamentului în România. Tot mai mulţi oameni folosesc aplicaţiile bancare, beneficiile integrate şi instrumentele de economisire puse la dispoziţie de bănci pentru a-şi gestiona mai eficient bugetul. Dincolo de simpla administrare a conturilor, această schimbare vorbeşte despre o nevoie reală de planificare şi de stabilitate pe termen lung. Clienţii îşi doresc să înţeleagă mai bine cum îşi cheltuiesc banii, să-şi stabilească obiective financiare clare şi să aibă la îndemână instrumente care să-i ajute să le atingă", a declarat Mihail Ion, vicepreşedinte Retail şi membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, citat în comunicat.
În ceea ce priveşte gestionarea bugetului, românii folosesc activ beneficiile oferite de bănci. Aproximativ unu din trei români (34%) utilizează cashback sau puncte de loialitate, iar un procent similar activează reduceri şi oferte direct din aplicaţie. În acelaşi timp, 32% folosesc plata în rate fără dobândă cu cardul de credit, iar 14% apelează la opţiuni automate de economisire, precum Round-up sau Saving Box.
Studiul mai semnalează că partea cea mai mare a bugetului lunar al românilor este direcţionată către cheltuielile esenţiale. Alimentele reprezintă principalul capitol de cheltuieli, cu 17% din venituri, urmate de utilităţi, care cumulează 13%. Ratele sau chiria reprezintă, în medie, 8% din buget, un nivel similar cu cel alocat pentru sănătate sau pentru economisire şi investiţii.
Alte categorii importante sunt îmbrăcămintea şi transportul (7% fiecare), precum şi educaţia şi divertismentul (6% fiecare). Studiul arată şi că procentul dedicat economisirii şi investiţiilor (8%) este mai mare decât cel dedicat divertismentului.
La capitolul stil de gestionare a banilor, 31% dintre români preferă lucrurile simple şi economisesc în mod natural, 24% planifică şi economisesc pe termen lung, iar 21% caută pe parcurs un echilibru între cheltuieli şi economii.
În privinţa surselor de informare despre gestionarea banilor, unu din trei români foloseşte site-urile de ştiri economice sau site-urile băncilor, unu din patru apelează la experienţa prietenilor şi a familiei, iar unu din cinci se informează din social media. Potrivit studiului Raiffeisen Bank, 38% declară că nu se informează deloc, în timp ce 16% dintre respondenţi apelează la consilieri financiari sau bancari pentru sfaturi privind managementul banilor.
Cercetarea privind managementul bugetului face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Studiul a fost realizat, în luna februarie 2026, în colaborare cu Appinio, prin metoda CAWI, pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani, reprezentativ la nivel naţional, pentru populaţia digitalizată.
Raiffeisen Bank, bancă universală de top, cu capitalizare şi lichiditate solide activează pe piaţa bancară din România deservind peste 2,3 milioane de clienţi, persoane fizice şi juridice.
Comentează