Premium
Rubla rusească a atins miercuri 52,3 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din mai 2015 şi departe de nivelul de 139 de unităţi pentru un dolar atins la începutul lunii martie, când SUA şi Uniunea Europeană au început să aplice sancţiuni fără precedent asupra Moscovei, ca răspuns la invazia sa în Ucraina, transmite CNBC preluat de news.ro
Ulterior, rubla a fost cotată la 54,2 unităţi pentru un dolar, încă aproape de maximele ultimelor şapte ani.
Creşterea puternică a rublei din ultimele luni este citată de Kremlin drept ”o dovadă” că sancţiunile occidentale nu funcţionează.
”Ideea era clară: zdrobiţi economia rusă în mod violent. Nu au reuşit. Evident, asta nu s-a întâmplat”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută, în cadrul Forumului Economic Internaţional anual de la Sankt Petersburg.
La sfârşitul lunii februarie, după prăbuşirea iniţială a rublei şi la patru zile după ce a început invazia Ucrainei pe 24 februarie, Rusia a mărit de peste două ori dobânda de referinţă, la 20%, faţă de nivelul anterior de 9,5%.
De atunci, valoarea monedei s-a îmbunătăţit până la punctul în care banca centrală a redus dobânda de politică monetară de trei ori, până la 11%, la sfârşitul lunii mai.
Rubla a devenit de fapt atât de puternică încât banca centrală a Rusiei ia în mod activ măsuri pentru a încerca să o slăbească, temându-se că acest lucru va face exporturile ţării mai puţin competitive.
Dar ce se află cu adevărat în spatele creşterii monedei şi poate fi susţinută?
Rusia înregistrează venituri record din petrol şi gaze. Motivele sunt, pentru a spune simplu: preţuri uimitor de ridicate ale energiei, controlul capitalului şi sancţiunile în sine.
Rusia este cel mai mare exportator de gaze din lume şi al doilea cel mai mare exportator de petrol. Clientul său principal? Uniunea Europeană, care cumpără energie rusească în valoare de miliarde de dolari pe săptămână, încercând în acelaşi timp să o pedepsească cu sancţiuni. Acest lucru pune UE într-un loc dificil - a trimis exponenţial mai mulţi bani Rusiei prin achiziţii de petrol, gaze şi cărbune decât a trimis Ucrainei ca ajutor, ceea ce a contribuit la umplerea cufărului de război al Kremlinului. Şi cu preţurile ţiţeiului Brent cu 60% mai mari decât erau în aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă multe ţări occidentale şi-au redus achiziţiile de petrol rusesc, Moscova înregistrează în continuare un profit record.
În primele 100 de zile ale războiului Rusia-Ucraina, Federaţia Rusă a obţinut venituri de 98 de miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat, o organizaţie de cercetare cu sediul în Finlanda. Mai mult de jumătate din aceste venituri au venit din UE, de aproximativ 60 de miliarde de dolari. Şi, în timp ce multe ţări UE intenţionează să reducă dependenţa de importurile ruseşti de energie, acest proces ar putea dura ani de zile - în 2020, blocul s-a bazat pe Rusia pentru 41% din importurile de gaze şi 36% din importurile de petrol, potrivit Eurostat.
Puterea rublei înseamnă că fundamentele economice ale Rusiei sunt solide şi au scăpat de lovitura sancţiunilor? Nu este chiar aşa, spun analiştii.
”Puterea rublei este legată de un excedent în balanţa globală de plăţi, care este mult mai mult determinată de factori legaţi de sancţiuni, preţuri ale mărfurilor şi măsuri de politică, decât de tendinţele şi fundamentele macroeconomice pe termen lung”, a declarat Themos Fiotakis, director pentru cercetare în domeniul pieţei valutare la Barclays.
Ministerul Economiei al Rusiei a declarat la mijlocul lunii mai că se aşteaptă ca şomajul să atingă aproape 7% în acest an şi că este puţin probabilă revenirea la nivelurile din 2021 până în 2025 cel mai devreme.
De când a început războiul Rusiei în Ucraina, mii de companii internaţionale au părăsit Rusia, lăsând în urma lor un număr imens de şomeri ruşi. Investiţiile străine au primit o lovitură masivă, iar sărăcia aproape s-a dublat doar în primele cinci săptămâni de război, potrivit agenţiei federală de statistică din Rusia, Rosstat.
