Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Federaţia Rusă în patru cauze ce vizează cinci locuitori ai regiunii transnistrene, a informat vineri Radio Chişinău, potrivit Agerpres.
CEDO a constatat detenţii ilegale, maltratări şi încălcări ale libertăţii de circulaţie şi de exprimare, obligând Rusia să plătească despăgubiri totale de peste 100.000 de euro.
Avocaţii asociaţiei Promo-LEX, care au reprezentat persoanele la CEDO, precizează că este vorba despre cauzele Ilcenco, Vardiaşvili, Ahmetşin şi Mustea.
Într-o conferinţă de presă, avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a declarat că hotărârea CEDO în cele patru cauze are o implicaţie juridică fundamentală, constituind o incriminare directă a Federaţiei Ruse pentru actele administraţiei de facto de la Tiraspol, o entitate ilegală instituită şi menţinută artificial prin susţinerea Moscovei.
"Depăşind sfera reparaţiilor individuale, hotărârea reprezintă o validare, la cel mai înalt nivel jurisdicţional, a faptului că Federaţia Rusă utilizează acest regim ca pe un instrument de represiune', a subliniat Vadim Vieru.
Potrivit avocatului, una din cauze se referă la jurnaliştii Serghei şi Nicolae Ilcenco din Tiraspol, care în 2015 au fost vizaţi de autorităţile de facto transnistrene. Serghei a fost arestat şi deţinut timp de patru luni în condiţii inumane, iar bunurile sale profesionale şi personale au fost confiscate. Nicolae, deşi nearestat, a rămas fără o parte din materialele sale jurnalistice. CEDO a stabilit că aceste acţiuni au încălcat dreptul la libertate, la condiţii umane de detenţie, la viaţa privată şi libertatea de exprimare.
Al doilea caz îl vizează pe apatridul Rauşan Ahmetşin, care de asemenea a fost arestat în 2015 în regiunea transnistreană şi condamnat pentru "delapidare'. Acesta a fost ţinut în izolare şi apoi în penitenciar timp de mai bine de trei ani. În cazul lui, CEDO a constatat că detenţia sa a fost ilegală şi că a fost supus unor condiţii inumane, fără acces la soluţii legale eficiente.
Referitor la cazul lui Serghei Vardiaşvili, cetăţean al Moldovei de origine georgiană cu domiciliul în raionul Dubăsari, avocata Nicoleta Hriplivîi a relatat că acesta fost arestat în 2015 şi deţinut timp de trei zile în condiţii precare. Apoi, Vardiaşvili a fost expulzat forţat din regiune şi împiedicat să se întoarcă timp de şase luni. Curtea a constatat că aceste acţiuni au încălcat dreptul său la libertate, la viaţă privată şi familie, precum şi libertatea de circulaţie, calificând tratamentul său discriminatoriu pe criterii etnice.
Al patrulea caz este cel al lui Petru Mustea, din satul Ofatinţi, raionul Râbniţa. Bărbatul a fost reţinut în 2017 şi plasat în arest preventiv timp de aproape trei luni, în condiţii precare şi fără motive legale suficiente. Detenţia sa a fost considerată de CEDO ilegală, la fel şi faptul că a fost supus unor tratamente inumane, încălcând dreptul la libertate, la condiţii adecvate de detenţie şi dreptul la un recurs efectiv.
"Aceste cazuri reflectă dureros consecinţele unui vid instituţional continuu şi absenţa unui mecanism naţional de asistenţă pentru victimele persecuţiilor din regiune. În lipsa unor măsuri sistemice şi a unei reacţii coerente, Moldova riscă să rămână un stat care îşi apără cetăţenii doar prin comunicate de presă, nu şi în practică', a declarat Nicoleta Hriplivîi.
Deşi Republica Moldova nu a fost găsită vinovată de CEDO, Promo-LEX face un apel către autorităţile de la Chişinău să ia măsuri concrete pentru protecţia cetăţenilor din stânga Nistrului. Asociaţia solicită ca guvernul moldovean să trateze drepturile omului ca pe o prioritate naţională, să creeze mecanisme sigure de sprijin şi protecţie pentru victimele abuzurilor, să asigure servicii de reabilitare medicală, psihologică şi juridică şi să folosească toate mijloacele diplomatice şi legale pentru eliberarea necondiţionată a deţinuţilor politici.
Comentează