România Liberă:
La aproape un sfert de secol de la destrămarea Imperiului Sovietic, România are din nou graniță comună cu Rusia, din fericire nu pe Prut, ci pe Marea Neagră, ca urmare a anexării Crimeii în primăvara anului trecut. Această afacere pare deja închisă pentru marile puteri occidentale, care s-au împăcat cu ideea că Rusia poate rupe un teritoriu al unui stat european, Ucraina, fără să întâmpine vreo rezistență... România ar putea să iasă din pluton, dacă nu ar avea complexul periferiei, și să repună pe masă această problemă, fiindcă precedentul din Crimeea se poate repeta și în Republica Moldova. România este cea mai apropiată, dintre statele Uniunii Europene, de locul în care a fost experimentat pentru prima dată războiul hibrid și cea mai interesată să nu lase lucrurile nerezolvate. Deocamdată nu e destul de clar care este tonul noii politici externe de la București. Președintele Klaus Iohannis nu spune prea multe și nu are păreri despre ce se întâmplă în jurul țării. În absența analizelor bune, a priorităților bine structurate sau a curajului propriilor idei, oficialii români preferă să se alinieze punctelor de vedere ale Bruxelles-ului, chiar dacă uneori ar mai fi câte ceva de adăugat... Rusia va transforma în ținte statele dinspre care îi vin amenințările. Nu înseamnă că Moscova ar vrea să înceapă un război împotriva României și a celorlalte state aflate pe lista ei neagră. Rusia are o întreagă gamă subversivă prin care poate să-și slăbească adversarii, de la instrumente financiare cu ajutorul cărora poate ruina mari companii occidentale până la veșnicul șantaj cu gazul. Între ele încape spionajul rusesc, despre care fostul șef al biroului The Economist la Moscova, Edward Lucas, scrie în ultima lui carte, „Noul Război Rece“ (Bloomsbury, Londra, 2014, p. 30), că „a atins niveluri fără precedent și este probabil mult mai distructiv și mai periculos pentru interesele Occidentului decât a fost în cele mai circumspecte perioade ale vechiului Război Rece. Expulzarea masivă și coordonată a ofițerilor ruși de informații și a legăturilor acestora ar putea da un semnal puternic Kremlinului în aceste zile în care optimismul visător s-a cam terminat“. Și în România spionii ruși au devenit foarte activi, după cum spunea șeful SRI, George Maior, chiar înaintea începerii construcției scutului antirachetă, dar probabil că sunt greu de neutralizat, fără o acțiune comună a statelor NATO, după modelul expus de Lucas. Ce poziție va adopta România față de Rusia și față de mesajul pe care Moscova ni l-a transmis și nouă – chiar dacă nu în primul rând – este deocamdată neclar.
RFI:
Ziarul Financiar:
Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice. Economiştii spun însă că o astfel de intervenţie nu va fi suficientă pentru însănătoşirea economiei zonei euro şi că restul va depinde de liderii uniunii monetare. Economiştii cer investiţii, printre altele în infrastructură, poate chiar printr-un program paneuropean, încurajarea start-up-urilor şi afacerilor mici şi mai ales reforme structurale în special în Franţa şi Italia. Euro a atins ieri cel mai scăzut nivel din martie 2006 faţă de dolar, de 1,1864 de dolari pe unitate, pe fondul creşterii aşteptărilor că BCE va începe în curând să printeze euro pentru achiziţii masive de obligaţiuni suverane. Slăbirea euro a fost cerută mult timp de economii necompetitive în raport cu cea a Germaniei, precum Franţa şi Italia, care speră că astfel exporturile lor vor deveni mai ieftine şi prin urmare mai atrăgătoare pentru clienţii din alte regiuni. Pe acelaşi principiu, deprecierea euro convine şi exportatorilor români, în condiţiile în care leul are tendinţă de depreciere şi faţă de euro şi faţă de dolar. Cea mai mare parte din exporturile româneşti se duc în zona euro. Cuplul euro - dolar are o pondere de aproape un sfert în tranzacţiile echivalente cu 5.300 de milioane de dolari de zi de pe piaţa valutară internaţională