O echipă internațională de cercetare condusă de oameni de știință australieni a descoperit o asociere între expunerea la bisfenol A (BPA), un compus chimic prezent în multe materiale plastice, și dezvoltarea tulburărilor din spectrul autist. ESFA a declarat recent că substanța este periculoasă pentru sănătate și că suntem expuși la niveluri care depășesc pragul de siguranță în Europa.
Un nou studiu a descoperit o asociere semnificativă între un compus chimic găsit în plastic și dezvoltarea autismului, sau mai degrabă, a tulburărilor din spectrul autismului. Mai exact, substanța care a ajuns în vizorul cercetătorilor este infamul bisfenol A (BPA), utilizat în multe materiale plastice dure (cum ar fi policarbonatul) pentru ambalarea alimentelor, cum ar fi sticlele și vasele. Recent, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (ESFA) a Uniunii Europene (UE) a declarat că acest compus reprezintă un pericol pentru consumatori; bisfenolul A, de fapt, este clasificat drept un perturbator endocrin, adică este o substanță care poate altera funcția hormonală normală. Acesta este motivul pentru care a fost asociat cu numeroase boli și tulburări, cum ar fi infertilitatea, cancerul și diabetul. Noul studiu a dezvăluit, de asemenea, o posibilă relație cu autismul, deși acesta este doar un studiu observațional din care nu se poate stabili o relație cauză-efect. Cu alte cuvinte, nu s-a descoperit că bisfenolul A cauzează autismul, ci că acesta este unul dintre posibilii factori declanșatori, alături de factorii genetici, de mediu și alții.
Găsirea asocierii dintre bisfenol A și tulburările din spectrul autist a fost realizată de o echipă internațională de cercetare condusă de oameni de știință australieni de la Institutul Florey de Neuroștiințe și Sănătate Mintală din Parkville și de la Facultatea de Științe a Universității din Melbourne, care au colaborat îndeaproape cu colegi din mai multe institute. Printre cele implicate s-au numărat Columbia Center for Children's Environmental Health de la Universitatea Columbia din New York (SUA), Școala de Științe Clinice de la Universitatea Monash și Hudson Institute of Medical Research din Clayton. Cercetătorii, coordonați de profesorul Wah Chin Boon de la School of Biosciences, au ajuns la concluziile lor după ce au efectuat analize specifice atât pe oameni, cât și pe șoareci. Pe plan clinic, au fost implicați peste o mie de copii australieni, dintre care 43 au fost diagnosticați cu autism (29 de sugari și 14 copii) cu vârste cuprinse între șapte și 11 ani. De asemenea, cercetătorii au analizat concentrațiile de BPA din urina a sute de mame la sfârșitul sarcinii (pentru a verifica expunerea fetușilor în uter la acest compus în timpul gestației) și au evaluat modificările genetice din sângele cordonului ombilical pentru activitatea enzimei aromatază. Aceasta este strâns legată de nivelurile de hormoni estrogeni, după cum se detaliază într-un articol din The Conversation al profesoarei Elisa Hill-Yardin, lector și director al Laboratorului Head, Gut-Brain Axis de la Universitatea RMIT. S-a stabilit că BPA suprimă și afectează expresia aromatazei din creier, ceea ce duce la scăderea nivelului de estrogen.
Cum modifica BPA comportamentul?
Coroborarea tuturor datelor a arătat că acei copii cu o activitate scăzută a aromatazei și copiii mamelor cu niveluri ridicate de BPA prezentau un risc mai mare de a fi diagnosticați cu autism. După cum s-a indicat, aceasta este o asociere puternică, dar care nu arată o relație cauză-efect. Pentru a determina procesele biologice implicate, profesorul Chin Boon și colegii săi au efectuat experimente specifice cu modele de șoareci, expunând animalele la diferite niveluri de bisfenol A. La aceste rozătoare tratate, au observat o creștere a toaletajului și o reducere a interacțiunilor sociale; practic, acestea au dezvoltat comportamente similare cu unele caracteristici ale tulburărilor din spectrul autist la om, cum ar fi comportamentul repetitiv și izolarea de ceilalți. Analizând țesutul cerebral al șoarecilor, în plus, au fost observate modificări în amigdala în urma expunerii la compusul chimic, un detaliu semnificativ având în vedere că emoțiile și cogniția socială sunt reglementate în aceasta.
În cele din urmă, autorii noului studiu sugerează că expunerea la niveluri ridicate de BPA poate suprima activitatea enzimei aromatază, care, la rândul său, modifică producția hormonului estrogen, o condiție care ar putea favoriza declanșarea autismului. "Arătăm că expunerea prenatală la BPA este asociată cu afectarea funcției aromatazei cerebrale și cu comportamente și anomalii cerebrale legate de TSA (tulburări din spectrul autismului NDR) la bărbați, care pot fi reversibile prin intervenție postnatală cu 10HDA", explică Chin Boon și colegii săi în rezumatul studiului. Acidul 10-hidroxi-2-decenoic sau 10HDA este un compus testat la șoareci care a fost capabil să reducă comportamentul anormal și să inverseze "expresia genei neuroevolutive dăunătoare". În prezent, BPA poate fi considerat doar unul dintre factorii posibili implicați în autism și nu declanșatorul real, având în vedere rezultatele mai multor alte studii pe această temă.
Organismul este incapabil să le elimine din organism
Interesant este faptul că un studiu anterior realizat de oameni de știință americani de la universitățile Rowan și Rutgers a stabilit că copiii cu autism care sunt expuși la bisfenol A prezintă riscuri mai mari pentru sănătatea lor, din cauza faptului că glucuronidarea, adică capacitatea de a elimina toxinele în circulație prin urină, este mai puțin eficientă la acești copii. Detaliile noii cercetări "Male autism spectrum disorder is linked to brain aromatase disruption by prenatal BPA in multimodal investigations and 10HDA ameliorates the related mouse phenotype" au fost publicate în Nature Communications.
Comentează