Evenimentul Zilei:
Pentru că în aceste zile interesul naţional a fost pus la grea încercare de noul asalt al Sistemului vechi, alcătuit din foşti securişti, foşti miliţieni şi alte rămăşite ale nomenclaturii, Sistemul care l-a omorît pe Ceauşescu pentru a putea jefui România în numele economiei de piaţă, împotriva duşmanului de moarte: Justiţia independentă. Din start, oricărui om normal îi sare în ochi un paradox: Traian Băsescu nu mai e o miză. Trăncăneala unor politruci precum Victor Ponta, Crin Antonescu, Mircea Geoană, Ilie Sârbu, în chestiunea demisiei dovedeşte încă o dată ipocrizia puturoasă a clasei noastre politice. Demisia lui Traian Băsescu ar însemna ca preşedinte interimar să ajungă Călin Popescu Tăriceanu. Îl vedeţi pe înverşunatul susţinător al demisiei – Crin Antonescu – bătîndu-se să ajungă preşedinte Călin Popescu Tăriceanu?... Traian Băsescu nu mai candidează. Tot ce i se întîmplă acum în ultima perioadă de mandat nu va influenţa cu nimic situaţia sa de după, cînd va trebuie s-o ia de la zero ca politician de partid. Ţinta asaltului e Justiţia română sau, mai precis, aşa cum arătam în comentariul anterior, crearea unui nou moment de decredibilizare a Justiţiei române, înfăţişîndu-o ca instrument al lui Traian Băsescu.
Ziarul Financiar:
Ministerul Finanţelor va încasa 1,4 mld. lei din taxa pe construcţiile speciale, supranumită „taxa pe stâlp“, triplu faţă de estimările iniţiale, şi are deja în vistierie jumătate din sumă. Finanţele se bazează pe veniturile suplimentare din această taxă pentru a compensa în acest an impactul reducerii CAS cu cinci puncte procentuale, începând cu 1 octombrie. Impozitul pe construcţiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, a intrat în vigoare la începutul acestui an şi a stârnit numeroase interpretări şi controverse. Normele, apărute cu câteva zile înaintea primului termen de plată din 26 mai, nu au reuşit să clarifice totul, consultanţii susţinând că există încă neclarităţi şi confuzii. Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri.
RFI:
Petro Porosenko, președintele Ucrainei, și-a dezvăluit vineri planul de pace destinat să pună capăt tensiunilor din estul țării cu separatiștii pro-ruși. Planul de pace al liderului de la Kiev conține trei părți – politică, economie și securitate – toate trei urmărind « reglarea pașnică a situației din estul Ucrainei ». În primul rând sunt evocate « garanțiile pentru securitatea participanților la discuții ». Urmează « amnistierea celor care au depus armele dar nu au mâinile pătate de sânge ». În fine, la acest capitol sunt evocate eliberarea ostaticilor și creearea unei zone-tampon de 10 km de-a lungul frontierei dintre Ucraina și Rusia. Planul de pace al președintelui Porosenko stipulează deasemenea « dezarmarea » - nu se spune însă a cui - « sfârsitul ocupării ilegale de clădiri publice de către rebeli », « organizarea rapidă de alegeri legislative locale » și lansarea unui « program de creare de locuri de muncă în regiunea estică a țării ». Nu în ultimul rând se vorbește despre « deschiderea unui culoar pentru ca mercenarii ruși și ucraieni să poată pleca », « descentralizarea puterii » și « protecția limbii ruse » totul prin intermediul unor amendamente aduse Constituției. Ca să se țină cont de unele afirmații făcute recent în estul țării, planul de pace ucrainean mai precizează că « președintele Ucrainei garantează securitatea pentru toți locuitorii din regiune indiferent de convingerile lor politice ».