Premium
Şase contracte de finanţare pentru înfiinţarea, restaurarea şi modernizarea de muzee şi case memoriale, în valoare de 35 de milioane de euro, au fost semnate luni la sediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, potrivit Agerpres.
Finanţarea este acordată prin cele două apeluri de proiecte din cadrul Investiţiei I2. Modernizarea/crearea de muzee şi memoriale din Componenta C11 -Turism şi cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Valoarea totală a alocării din PNRR pentru cele două apeluri de proiecte este de 68,5 milioane euro.
Muzeele finanţate sunt: Muzeul identităţilor şi conflictelor transilvănene (Floreşti), care primeşte 15 milioane de euro, Muzeul ororilor comunismului (Sfântu Gheorghe) - 9,59 milioane de euro, Muzeul Industrializării forţate şi al dezrădăcinării (Satu Mare) - 4,2 milioane euro, Memorialul Revoluţiei-decembrie 1989 (Timişoara) - 3,8 milioane euro, Memorialul Victimelor (Sighetul Marmaţiei) - 1,74 milioane euro şi Râpa Robilor (Aiud) - 460.000 euro.
Noul complex muzeal din judeţul Cluj este conceput ca extindere a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care prezintă în format fizic şi digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacţiune şi convieţuire. Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea şi digitalizarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, realizarea expoziţiilor interactive, crearea de module de educaţie muzeală şi de cunoaştere a patrimoniului pentru şcolile şi instituţiile de cultură din România, şi dezvoltarea unui centru al comunităţii pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţilor şi pentru o mai bună cunoaştere a istoriei comune, precizează MIPE.
Baza Muzeului ororilor comunismului (Sfântu Gheorghe) o va reprezenta expoziţia permanentă, care prezintă perioada comunismului în toate aspectele sale, de la apariţia ei până la schimbarea regimului din 1989. Amenajarea acestei expoziţii prin combinaţia obiectelor autentice şi a tehnologiei digitale va asigura vizitatorilor o experienţă unică de a retrăi şi a cunoaşte trecutul recent. Muzeul va avea un spaţiu multifuncţional pentru expoziţii tematice, dar şi lansări de carte sau prezentări de filme.
Scopul Muzeului Industrializării forţate şi al dezrădăcinării (Satu Mare) este să colecteze, să digitalizeze şi să prezinte procesul de industrializare forţată, prin conversia unei clădiri simbolice într-un muzeu reprezentativ, în care elemente autentice din acea perioadă şi tehnologii digitale oferă vizitatorilor o experienţă unică şi memorabilă. Prin acest proiect, se va da o nouă destinaţie unui clădiri de patrimoniu aflată într-o stare degradată, edificarea acestui muzeu contribuind astfel şi la reabilitarea respectivei zone a municipiul Satu Mare.
Potrivit MIPE, creionarea unui Traseu al Revoluţiei din 1989, în contextul proiectului "Timişoara Capitală Europeană a Culturii" are ca scop regândirea modului în care este reflectată revoluţia în spaţiul public. Acest traseu presupune reamenajarea spaţiilor publice pentru a marca punctele centrale ale acelor zile din decembrie 1989: Piaţa Maria, Podul Maria, Piaţa Victoriei (Zona dintre primărie şi catedrală este una dintre cele mai "fierbinţi" pe harta Revoluţiei), Opera (Palatul Culturii), Piaţa Libertăţii, Piaţa Sf. Gheorghe, fostul sediu judeţean al P.C.R. (actuala prefectură), Podul Decebal, Parcul Poporului şi "Complexul Memorial" din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei.
Muzeul de la Sighet dedicat victimelor comunismului este singurul obiectiv din România care a obţinut titlul Marca Patrimoniului European. Investiţiile finanţate prin PNRR presupun realizarea unui spaţiu expoziţional, a unui centru multifuncţional dedicat programelor educaţionale şi de cercetare, care presupune achiziţionarea unei clădiri în imediata vecinătate a Memorialului, legată istoric de clădirea fostei închisori (fostă clădire administrativă).
Penitenciarul din Aiud a fost una din cele mai dure închisori ale sistemului represiv din România, în perioada comunistă. În anul 1992, deţinuţii care au supravieţuit acestei închisori, au luat decizia de a ridica un monument numit "Calvarul Aiudului", înalt de 18 metri, lat de 6 metri şi lung de 27 de metri, pe "Râpa Robilor", locul unde au fost îngropaţi deţinuţii decedaţi în penitenciar. Prin proiectul finanţat din PNRR se vor realiza spaţii expoziţionale prin construirea unei clădiri adecvate acestei destinaţii.
La semnarea contractelor de finanţare, au participat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu şi secretarul de stat Csilla Hegedus.
"Ne aflăm la un prag unde încheiem o etapă intensă de pregătire a proiectelor şi ne îndreptăm spre o etapă laborioasă de realizare a unor investiţii aşteptate, în valori cultural-istorice de interes naţional şi european. Este vorba de şase investiţii în muzee şi memoriale care vor contribui la înţelegerea istoriei României, a recunoaşterii memoriei comunismului şi a consecinţelor sale. Sunt obiective culturale şi istorice necesare pentru reconcilierea cu trecutul, dar şi pentru educarea generaţiilor născute după anul 1990. Aceste investiţii se vor constitui totodată şi în resurse importante de cercetare a istoriei, în particular a mecanismelor conflictelor şi opresiunii. Ne aşteptăm ca aceste muzee pentru care alocăm 35 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să devină un punct central al comunităţii în care vor funcţiona", a declarat Marcel Boloş.
La rândul său, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a precizat că este nevoie ca tinerii să fie atraşi către aceste muzee.
"România este datoare cu recunoaşterea dramelor provocate oamenilor şi societăţii de regimurile totalitare şi avem această responsabilitate, de a educa generaţiile viitoare într-un mod interactiv şi participativ, astfel încât greşelile istoriei să ne fie cu adevărat lecţii şi să construim o societate care să aibă la bază valorile europene. Prin astfel de investiţii, se creează o constelaţie a locurilor suferinţei pe care nu avem voie să le uităm. În continuare, trebuie să facem demersuri pentru a atrage tinerii către toate aceste muzee. Felicit pe toţi cei care au făcut ca iniţiativele pentru valorificarea patrimoniului cultural naţional să se transforme în acţiuni concrete", a transmis ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
Secretarul de stat Csilla Hegedus consideră că, atunci când obiectul contractelor se va materializa, vor fi promovate obiectivele turistice/culturale tematice de mare importanţă pentru România şi se vor crea noi locuri de muncă în industria turistică.
"Într-o anumită măsură, se va schimba viaţa oamenilor din aceste oraşe, va fi mai bună atât pentru tineri, cât şi pentru cei în vârstă. Când obiectul contractelor semnate astăzi (luni, n.r.) se va materializa, nu doar că vor fi promovate obiectivele turistice/culturale tematice de mare importanţă pentru România, dar se vor crea şi noi locuri de muncă în industria turistică. Selecţia locurilor şi tematicii muzeelor propuse a fost realizată având în vedere, pe de o parte, valoarea simbolică a locaţiilor în lupta împotriva regimurilor totalitare, precum şi contribuţia lor la dezvoltarea coeziunii socio-economice şi scăderea disparităţilor", a precizat Csilla Hegedus.
Componenta Turism şi Cultură din PNRR, prin care sunt finanţate aceste investiţii, dispune de o alocare totală de 449 milioane de euro.
