Premium
Experții europeni atrag atenția, în raportul MCV, că posturile de șef al DNA și al PÎCCJ sunt ocupate în prezent de adjuncții instituțiilor și recomandă ca Secția pentru procurori a CSM să aibă un rol esențial și proactiv în procesul de numire, anunță MEDIAFAX.
Numirea și revocarea procurorilor Raportul MCV din noiembrie 2018 a evidențiat riscurile pe care le prezintă „concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției”.
„Acesta a subliniat în special deciziile ministrului justiției de a solicita declanșarea procedurii de revocare a procuroarei-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de a propune în septembrie numirea unui nou procuror-șef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și de a lansa un proces de revocare a procurorului general”, se arată în raportul MCV.
Citește și: Rareș Bogdan pulverizează PSD: De asta a atacat la baionetă independența Justiției
Având în vedere aceste aspecte, în 2018, Comisia a formulat trei recomandări suplimentare:
- suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt;
- relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;
- respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.
„Ca răspuns, ministrul de atunci al justiției a declarat că nu poate aplica aceste recomandări și și-a menținut propunerea de numire a procurorului-șef al DNA (Adina Florea, n.r.), în ciuda unui prim refuz al președintelui României, continuând totodată și procedura de revocare a procurorului general. Propunerea privind procurorul-șef al DNA a fost refuzată pentru a doua oară de către președintele României în ianuarie 2019 și, de atunci, a rămas în suspensie”, atrag atenția experții în raportul MCV.
De altfel, propunerea de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr, a primit mai întâi un aviz negativ din partea CSM. Cu toate acestea, ministrul justiției a înaintat cererea președintelui României, care a refuzat revocarea în ianuarie 2019, spune raportul.
Citește și: Răsturnare şocantă de situaţie în cazul Caracal: Ale cui sunt, în realitate, oasele găsite?
Două luni mai târziu, ministrul justiției a început procesul de numire pentru funcția de procuror general, având în vedere că primul mandat al acestuia se încheia în luna mai.
Aici, ministrul justiției a respins mai întâi toți candidații, declarându-i „inadecvați” profilului cerut pentru funcția de procuror general al României și a inițiat o nouă procedură.
„Toți candidații deținuseră deja funcții de conducere în cadrul organelor de urmărire penală, printre aceștia numărându-se inclusiv procurorul general în exercițiu. Ca urmare a schimbării ministrului justiției în luna aprilie, procedura de numire a procurorului general a fost suspendată. În momentul redactării prezentului raport, România nu are un procuror general și nici un procuror-șef al DNA. Funcțiile sunt ocupate provizoriu de adjuncții respectivi”, punctează experții.
În septembrie 2019, problema numirilor în funcțiile de procurori de rang înalt a fost discutată de de Ministerul Justiției cu celelalte instituții judiciare. Aceeași procedură de numire se aplică tuturor adjuncților și șefilor de secție din cadrul DNA, iar ministrul justiției a inițiat mai multe proceduri pentru ocuparea acestor posturi.
„În perioada care face obiectul prezentului raport, a fost ocupat un post, însă multe alte posturi au rămas ocupate de interimari”, mai spune raportul.
Experții au evidențiat necesitatea ca procedura de numire a procurorilor de rang înalt să facă obiectul „unui sistem de control și echilibru suficient”, precum și ca procurorilor de la un nivel de conducere inferior să li se aplice aceeași procedură de numire și revocare din funcție ca și celor de la nivelurile superioare.
Citește și: Autoritățile au descins în forță! Pericol mare pentru români! Ce au găsit
În perioada care a trecut de la ultimul raport, Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 92/2018, nr. 7/2019 și nr. 12/2019 au adus noi modificări articolului referitor la numirea procurorilor de rang înalt.
Prima ordonanță a modificat cerințele privind vechimea în funcție, impunând obligația de a avea 15 ani vechime în funcție în loc de 10 ani, a doua ordonanță nu a mai menționat o astfel de cerință, iar a treia a revenit la obligația unei vechimi în funcție de 15 ani.
„În ciuda faptului că procedura a fost modificată de patru ori în mai puțin de șase luni, niciuna dintre aceste modificări nu a abordat problema dezechilibrului între influența exercitată asupra procedurii de diferitele instituții și concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției. Atât Comisia de la Veneția, cât și GRECO și-au reiterat recomandările anterioare prin avizele pe care le-au publicat în iunie 2019. Mai exact, Comisia de la Veneția precizează în concluziile sale că „sistemul de numire și revocare din funcție a procurorilor de rang înalt rămâne, în esență, același, ministrul justiției având un rol decisiv în acest proces, fără să contrabalanseze puterile avute de președintele României sau de CSM în această privință”.
Experții recomandă punerea la punct a unui sistem de numire în funcție care să ofere Secției pentru procurori a CSM „un rol esențial și proactiv” în procesul de numire a persoanelor care vor să ocupe un post de conducere de nivel superior în cadrul instituțiilor de urmărire penală.”
