Asociaţia „Salvaţi Copiii” România face apel către companii să direcţioneze 20% din impozitul pe profit către maternităţi şi secţii de nou-născuţi, pentru dotarea acestora cu ehipamente având ca scop combaterea mortalităţii infantile, în contextul numărului crescut de mame minore şi al riscurilor ca acestea să aducă pe lume copii cu greutate mică. Potrivit organizaţiei, în 2024 peste 6.000 de fete sub 18 ani au devenit mame, iar o zecime dintre ele nu aveau încă 15 ani. Aceeaşi sursă mai notează că mai mult de jumătate dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută şi că sarcina la vârste fragede reprezintă un risc pentru mama-copil şi pentru nou-născut, potrivit news.ro.
„Salvaţi Copiii” avertizează că riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare cu cât vârsta mamei este mai scăzută:, iar probabilitatea creşte de la 8,11% din totalul naşterilor la 18,77% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 37,2% din naşterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media naţională este de 19,27% (INS). În total, numai în 2024, 586 de naşteri s-au înregistrat la fete cu vârsta sub 15 ani, din totalul de 6.117 naşteri din mame minore.
Potrivit sursei citate, este alarmant un factor de vulnerabilizare suplimentară, şi anume 61,43% dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, faţă de o medie generală de 5,89%.
„Pentru că viaţa unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiţia pe care o facem în maternităţi, Salvaţi Copiii România lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România”, se arată în comunicatul asociaţiei.
Nașteri în rândul mamelor minore
În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de naşteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani. Aceste cifre plasează România într-o poziţie critică la nivel european în ceea ce priveşte incidenţa sarcinilor la adolescente, apropiind ţara noastră, din punct de vedere statistic, de alte continente (Africa ori Asia).
Raportul Salvați Copiii
Raportul Salvati Copiii 2024 arată că una din trei fete care, în prezent, sunt mame sau gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, iar pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, diferenţa dintre ele şi partenerul lor este de 5 ani sau mai mare. Totodată, una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani.
Acelaşi raport arată că România înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente, în condiţiile în care în Europa doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri. De asemenea, aproape jumătate (45%) din naşterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018 – 2022, România a înregistrat 40.916 naşteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Prin comparaţie, Danemarca, ţară care a introdus cel mai devreme în lume educaţia sexuală în şcoli (1930), înregistrează una dintre cele mai scăzute rate a naşterilor la adolescente între 15 şi 19 ani, de peste opt ori mai mică decât cea a adolescentelor din România (la nivelul anului 2017), precizează organizaţia.
Sesiune interactive pentru adolescenți
„Salvaţi Copiii” organizează sesiuni interactive în care le prezintă adolescenţilor informaţii de interes pentru aceştia în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi emoţională, abordând teme precum: implicaţiile interacţiunilor sociale asupra sănătăţii fizice şi psihice, respectiv asupra vieţii de familie, relaţiile de prietenie, emoţii şi sentimente, stima de sine, limitele în relaţiile dintre semeni, recunoaşterea abuzului sexual şi a adulţilor de încredere, ataşament, respect, cum funcţionează corpul uman, protejarea şi menţinerea sănătăţii lui etc.
Încă din anul 1998, Salvaţi Copiii România desfăşoară programul „Educaţie pentru sănătate”, adresat elevilor, în vederea formării de comportamente sănătoase, corecte şi responsabile pentru un stil de viaţă sănătos. În prezent, programul este implementat la nivel naţional, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, în zonele în care Organizaţia Salvaţi Copiii are filiale sau puncte de lucru: Bucureşti, Iaşi, Mangalia, Craiova, Târgu Mureş, Timişoara, Suceava, Braşov, Petrila, Reşiţa, Piteşti, Piatra Neamţ, Negreşti, Târgovişte, Constanţa. Fiind organizat modular, programul acoperă triada cunoştinţe-atitudini-comportamente şi vizează cinci mari teme: educaţie sexuală, nutriţie şi exerciţiu fizic, prevenirea comportamentelor de consum a substanţelor periculoase, sănătate emoţională şi educaţie de mediu.
„Salvaţi Copiii” mai arată că România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de naşteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de naşteri vii, atrăgând atenţia că în mediul rural rata mortalităţii infantile este mult peste cea din mediul urban - 6,6 faţă de 4,6 la mia de copii născuţi vii.
Cauzele majore sunt slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor
Cauzele majore sunt slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor din mediul rural, accesul îngreunat la servicii medicale, nivelul redus de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentaţia, vaccinarea sau semnele de alarmă, precum şi de sărăcia care limitează accesul la alimentaţie adecvată, transport, medicamente şi servicii medicale. La acestea se adaugă şi numărul insuficient de specialişti în zonele rurale.
„În aceşti 15 ani de când implementăm programul de combatere a mortalităţii infantile am aflat direct de pe teren, din spitale, de la medici, de la mame şi din comunităţi care sunt nevoile reale şi cu ce riscuri imense se confruntă o mamă care nu are nici 15 ani şi naşte într-o maternitate ce nu dispune de aparatură medicală vitală. Sunt multiple probleme aici, de la cele legale şi de protecţie socială, la cele de acces la servicii medicale”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Organizaţia Salvaţi Copiii.
Program de combatere a mortalităţii infantile
În 15 ani, prin programul de combatere a mortalităţii infantile, au fost dotate 135 de unităţi medicale, secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie şi obstetrică-ginecologie, din toate judeţele ţării, investindu-se peste 17 milioane de euro.
Dincolo de dotarea cu echipamente medicale, Salvaţi Copiii dezvoltă un program de intervenţie care vizează multiple aspecte ale îngrijirii nou-născuţilor cu risc. În centrul acestei abordări se află programul-pilot de consolidare a monitorizării după externare a copiilor născuţi prematur, care va fi implementat în cinci maternităţi de gradul III. Iniţiativa răspunde unei nevoi critice, deoarece nou-născutul cu risc necesită îngrijire specializată pe termen lung, iar identificarea şi tratarea precoce a potenţialelor probleme medicale şi de dezvoltare neurologică sunt esenţiale.
Pentru a maximiza impactul acestor intervenţii, Salvaţi Copiii susţine pregătirea continuă a personalului medical prin programul de dezvoltare a abilităţilor în îngrijirea nou-născuţilor cu risc. Experţi în neonatologie vor coordona sesiuni complexe de formare teoretică şi practică, workshop-uri interactive în cinci maternităţi, asigurând astfel că noile echipamente sunt utilizate la potenţial maxim de către un personal medical bine pregătit.
Comentează