Sărbătorile zilei de 8 iulie

Sărbătorile zilei de 8 iulie

Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Procopie şi Sf. Mc. Teodosia, mama sa; Sf. Mc. Epictet preotul şi Astion monahul

Greco-catolice
Sf. m. Procopie

Romano-catolice
Ss. Aquila şi Priscilla, soţi m.


Sfântul Mare Mucenic Procopie este pomenit în calendarul creştin ortodox la 8 iulie.

S-a născut în Ierusalim. Tatăl său, Hristofor, era creştin, iar mama sa, Teodosia, era elină, închinătoare la zei.

Sfântul Procopie a trăit în vremea împăratului roman Diocleţian (284-305) şi a fost un apropiat al acestuia, urmând în funcţie tatălui său.

El nu a fost numit de părinţii săi Procopie, numele de prunc fiind Neania; Procopie a fost numit mai pe urmă de Însuşi Hristos, în timpul botezului.

După moartea tatălui său, mama tânărului Neania l-a dus la împărat, care l-a făcut guvernator al Alexandriei, cu ordin să-i chinuiască pe creştini. În drum spre Alexandria a auzit un glas din cer chemându-l pe numele lui cel dintâi, Neania, şi i s-a arătat o cruce ca de cristal, de unde se auzeau cuvintele: "Eu sunt Iisus cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu".

Din acea vedenie minunată, i s-a umplut inima de multă bucurie. În urma acestei întâmplări, s-a întors în Ierusalim. Aici, a mărturisit mamei sale în cine crede. A fost pârât de Teodosia la împărat că este creştin şi a fost chinuit în multe feluri, dar a fost eliberat prin arătarea Domnului şi numit Procopie în loc de Neania.

Fiind dus la altarul idolilor, prin rugăciunea sa, statuile s-au prăbuşit fără ca cineva să le atingă. Văzând minunea, ostaşii, tribunii lor şi douăsprezece femei singlitice, împreună cu mama Sfântului Procopie, Teodosia, au crezut în Hristos. Pentru aceasta, ostaşilor li s-au tăiat capetele iar pe femei le-au chinuit fără milă.

Sfântul a fost supus la grele şi nenumărate chinuri în timpul cărora a săvârşit multe minuni, aflându-şi sfârşitul prin sabie.

Tot astăzi sunt pomeniţi Sfinţii Mucenici Epictet Preotul şi Astion monahul, originari din Asia Mică, care au suferit martiriu în Sciţia Mică (Dobrogea).

Pentru sfinţenia vieţii sale, Sfântul Epictet s-a învrednicit de darul preoţiei şi a devenit un neobosit propovăduitor al Evangheliei lui Hristos în patria sa, convertind la creştinism mulţi locuitori din părţile de răsărit ale imperiului.

Printre cei convertiţi a fost şi tânărul Astion, ai cărui părinţi aveau un rang înalt, tatăl său era guvernator iar mama sa era fiică de senator.

Epictet preotul şi Astion monahul şi-au părăsit patria lor şi s-au stabilit în Sciţia Mică (Dobrogea), în oraşul Halmyris (Almiridensis). Acolo au propovăduit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos.

Pentru aceasta, au fost închişi în temniţă la Halmyris şi au fost chinuiţi cumplit pentru a se lepăda de Hristos. Văzând însă bărbăţia şi tăria credinţei lor, că nu vor înduplecaţi să apostazieze, guvernatorul a poruncit să li se taie capetele. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")