Sărbătorile zilei din 14 februarie 2024 - Sf. Cuv. Auxentie, Maron şi Avraam

Sărbătorile zilei din 14 februarie 2024 - Sf. Cuv. Auxentie, Maron şi Avraam

Ortodoxe

Sf. Cuv. Auxentie, Maron şi Avraam

Greco-catolice

Sf. cuv. Auxenţiu; Sf. Chiril şi Metodiu - patronii Europei

Romano-catolice

Miercurea cenuşii (post şi ab.)

Ss. Ciril, călug., şi Metodiu, ep., patroni ai Europei; Valentin, pr. m.

Sfântul Cuvios Auxentie este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 14 februarie.

S-a născut la Constantinopol, în timpul împăratului roman Teodosie II (408-405).

"În vremea împărăţiei lui Teodosie cel tânăr era în Constantinopol un bărbat cinstit, vestit în rânduiala ostăşească şi în palaturile împărăteşti, cu numele Avxentie, fiu al lui Ada Persul, iscusit în dumnezeiasca Scriptură şi în înţelepciunea cea din afară şi împodobit cu fapte bune". (Vieţile Sfinţilor)

Apropierea Sfântului Auxentie de oameni înduhovniciţi a făcut ca acesta să aleagă în cele din urmă calea monahală.

"Deci, lăsând deşertăciunea lumii acesteia, slava şi gâlceava, s-a făcut ostaş al cerescului împărat Hristos şi, luând chipul monahicesc, s-a făcut slujitor al Domnului mai întâi în rânduiala diaconiei, apoi în a preoţiei şi a luat putere asupra diavolului ca să-l izgonească din oameni. Pentru aceasta era slăvit în cetatea împărătească; fugind de slava omenească şi dorind slava şi viaţa mai liniştită, a lăsat cetatea cea cu mult popor şi s-a dus la Bitinia. De acolo s-a dus într-un munte pustiu care se numea Oxia şi care era departe de Calcedon, ca la 10 stadii". (Vieţile Sfinţilor)

"Din acea vreme s-a făcut cunoscut cuviosul şi începură a veni la dânsul mulţi, unii pentru tămăduirea trupească - căci toate bolile le vindeca prin rugăciunile lui -, iar alţii veneau pentru folosul sufletesc". (Vieţile Sfinţilor)

Adunându-se oameni cucernici din satele dimprejur, i-au construit o chilie în vârful muntelui, de unde Sfântul vorbea cu cei care veneau pentru sfat şi tămăduire printr-o mică fereastră.

Sfântul Auxentie a participat la Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon (451), unde s-a luptat împotrivit învăţăturilor eretice.

"De aceea a răbdat şi multe ocări de la eretici. Însă drept-credinciosul împărat Marcian îl cinstea foarte mult şi era iubit de toţi Sfinţii Părinţi, încât s-a arătat vestit între toţi, ca un dreptcredincios şi făcător de minuni, înţelept şi nebiruit în cuvânt, ca cel ce ştia bine tainele dumnezeieştii Scripturi, după cum este scris: 'Era bărbat puternic în faptă şi cuvânt, înaintea lui Dumnezeu şi a tot poporul' ". (Vieţile Sfinţilor)

Fericitul sfârşit al Cuviosului Avxentie a venit la adânci bătrâneţi, "căci vieţuind cu cuvioşie şi cu dreaptă credinţă, întemeind multe mănăstiri prin diferite locuri şi fiind egumen în toate părţile Bitiniei şi pe mulţi povăţuind spre mântuire, a trecut către Domnul". (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor")