Sărbătorile zilei din 7 noiembrie 2025 - Sfinții 33 de mucenici din Melitina; Sf. Cuv. Lazăr din Muntele Galisiei
Ortodoxe
Sfinții 33 de mucenici din Melitina; Sf. Cuv. Lazăr din Muntele Galisiei
Greco-catolice
Sf. m. 33 din Melitina; Sf. cuv. Lazăr Taumaturgul
Romano-catolice
Sf. Villibrord, ep.
Sărbătorile zilei din 7 noiembrie 2025
Sfinții 33 de mucenici din Melitina sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 7 noiembrie.
Acești Sfinții mucenici au suferit moarte martirică în vremea împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Ei au fost întemnițați împreună cu Sfântul Mucenic Ieron, născut în Tyana, Capadocia, într-o familie creștină.
Sfântul Ieron a refuzat să intre în serviciul militar, deoarece nu voia să-și părăsească mama, care era oarbă, bătrână și neputincioasă, și pentru că nu voia să aducă jertfe zeilor romani, idolilor, așa cum li se impunea militarilor.
'Deci au mers ostașii acolo vrând să-l ia. Iar el, știind că vor să-l ia în rândurile ostașilor, n-a vrut să meargă cu ei, cugetând că nu este lucru de folos a fi împreună cu închinătorii de idoli și a ostăși cu dânșii, fiind creștin. Aceia însă, au vrut să-l ia cu sila, dar Ieron, mâniindu-se, a apucat un lemn ce se afla acolo și a început a-i bate pe ostași, astfel încât nici unul din ei nu i-a putut sta împotrivă, ci toți au fugit. Iar el, izgonindu-i pe dânșii ca un leu, îi bătea fără cruțare'. (Viețile Sfinților)
De bunăvoie s-a înduplecat până la urmă și a mers împreună cu ostașii în cetatea Melitina, unde Sfântul Ieron a fost închis în temniță și împreună cu dânsul au fost închiși și alți treizeci și trei de creștini.
'Acum am cunoscut în mine taina buneivoințe a lui Dumnezeu', spunea Sfântul Ieron, 'și de acum cu veselie alerg pe calea ce-mi stă înainte; o comoară este, o moștenire și o bogăție, care sunt ascunse în cer; iar bunătățile ce sunt de față, nimic nu folosesc celor ce le moștenesc; căci ce va folosi omului, dacă ar dobândi toată lumea, iar sufletul său și-l va pierde? Nimic nu-mi este mai scump și mai bun decât sufletul'. (Viețile Sfinților)
'Care diavol v-a adus pe voi în nebunia cea fără de sfârșit, ca să vă împotriviți unei atât de mari stăpâniri, să treceți cu vederea poruncile împărătești și să nu vă închinați marilor zei?', întreba judecătorul.
'Cu adevărat am fi fost nebuni și jucării ale diavolilor dacă cinstea ce se cuvine lui Dumnezeu am fi dat-o lemnului și pietrei, care sunt lucruri făcute de mâini omenești', au răspuns sfinții, mărturisind până la moarte credința în Hristos. Unul singur, Victor, rudă cu Ieron, îngrozit de chinuri, după ce Sfântului Ieron i se tăiase mâna din cot, iar ceilalți creștini au fost bătuți fără milă, a făcut o înțelegere cu paznicul său să fie lăsat liber în schimbul moșiei pe care o avea. A murit însă după ce a trecut de poarta închisorii, pierzându-și astfel și viața și moșia.
'Sfinții Mucenici, împreună cu povățuitorul lor, fericitul Ieron, după primirea multor bătăi, când mergeau la locul de ucidere, cântau cu veselie cuvintele acestea: 'Fericiți cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului' '. (Viețile Sfinților)
Mâna cea tăiată a Sfântului Ieron a fost dusă mamei sale, așa cum a cerut însoțitorilor săi, care veniseră cu el din Capadocia în Melitina, Armenia. După moarte, capul său a fost cumpărat de un anume Hrisantie, cu greutatea sa în aur. Acesta a zidit o biserică pe locul unde au fost omorâți Sfinții Mucenici și a pus acolo capul Sfântului Ieron. (sursă: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com)
Comentează