DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Şase foşti ambasadori ai SUA, semnal de ALARMĂ cu privire la România. Scrisoare dură publicată în Jerusalem Post

romania sua

Alfred Moses, James Roseapepe, Michael Guest, J.D. Crouch, Nicholas Taubman şi Mark Gitensteein, foşti ambasadori ai SUA în România în perioada 1993-2012, semnează o scrisoare în publicaţia israeliană The Jerusalem Post, prin care trag un semnal de alarmă cu privire la creşterea nivelului antisemitismului în România. Cei şase foşti ambasadori condamnă şi decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti de a amâna înfiinţarea unui muzeu al Holocaustului în Capitală.

"Cu cincisprezece ani în urmă, România a fost lăudată pentru înființarea unei comisii internaționale, prezidată de Elie Wiesel, pentru a studia participarea ţării la Holocaust, în timpul războiului. Acum, angajamentul țării de a combate antisemitismul pare să slăbească", se arată în textul publicat de Jerusalem Post.

"Pe baza unei recomandări a comisiei Wiesel, guvernul a convenit în 2016 să înființeze un Muzeu Național al Istoriei Evreilor din România și al Holocaustului. Cu sprijinul autorităților municipiului București, în acest scop a fost aleasă o clădire proeminentă în centrul Bucureștiului.

Dar săptămâna trecută, după ce a reluat discuţia pe baza unei tehnicaităţi, autorităţile orașului au anulat desemnarea sitului. Iar dezbaterea care a condus la această decizie a stârnit afirmaţii antisemite, care subliniază nevoia reală a unui astfel de muzeu.

În această dezbatere, un viceprimar al orașului a afirmat că un muzeu despre evrei și Holocaust nu are un loc legitim în centrul Bucureștiului. Ea a adăugat că, dacă a fost creat, muzeul ar trebui să fie situat "în cartierul evreiesc". Un alt vice-primar și-a anunțat intenția de a ridica un monument din centrul orașului dedicat lui Ion Antonescu, dictatorul de război al României, care a aliat România cu Germania nazistă și a susţinut deportarea a cel puțin 280.000 de evrei, care a dus la moartea lor în Holocaust.

Din nefericire, acest incident nu este un eveniment antisemit izolat. Prin încălcarea prevederilor legale specifice, nouă străzi din România rămân numite după Antonescu. Multe altele sunt numite în onoarea altor criminali de război condamnați. Cimitirele evreiești sunt vandalizate cu regularitate tragică. Recent, după distrugerea a 73 de pietre funerare într-un cimitir evreiesc, primarul și procurorul orașului au anunțat că vinovat a fost vântul.

Elitele politice ale României - președintele, parlamentul și guvernul - susțin educația despre Holocaustul și combaterea antisemitismului. Într-adevăr, în februarie și martie, România a organizat programe la Bruxelles și București, reiterând acest interes.

Așadar, ar fi greșit să condamnăm întreaga clasă politică a României pentru atitudinile antisemite pe care le observăm. Unii ar putea alege să vadă oprirea șantierului muzeului, după ce au fost cheltuite mii de dolari pe lucrări de proiectare, ca un alt exemplu trist despre climatul legal în care promisiunile făcute sunt prea des încălcate.

Cu toate acestea, comentariile negative care au precedat votul asupra muzeului nu pot fi lăsate la o parte. Iar lipsa de nteres manifestată de autoritățile române în aplicarea legilor împotriva antisemitismului subliniază faptul că angajamentul la nivel politic de înfrunta trecutul antisemit al României este în cel mai bun caz incomplet.

Recentele atacuri armate la sinagogi din Pennsylvania și California ne reamintesc că SUA nu este imună față de atitudinile antisemite. Majoritatea americanilor consideră că aceste acte sunt extremiste, iar liderii locali, de stat și naționali le condamnă.

Cu excepția cazului în care guvernul român face un efort mai concertat pentru a combate atitudinile antisemite persistente și pentru a se asigura că legile împotriva antisemitismului sunt onorate, lauda pe care România a câștigat-o în această chestiune se va risipi și viitorul cândva promiţător al României ar putea să o ia pe urmele trecutului.

Elie Wiesel şi-a dedicat câţiva din ultimii săi ani  pentru a scoate la lumină participarea României la Holocaust. Eforturile sale nu au fost de a condamna românii, cu un sentiment de vinovăție colectivă. Mai degrabă, el a căutat să se asigure, prin cunoaștere, că un astfel de lucru nu s-ar mai putea întâmpla niciodată.

Respingerea oferirii unui sediu central pentru Muzeul Holocaustului din România stinge această lumină înainte de a putea străluci. Renunţarea la această decizie îl dezonorează pe Wiesel, Comisia pe care a condus-o și liderii politici ai României moderne care au lucrat pentru a integra România în instituții și valori transatlantice", se mai arată în scrisoare.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.