Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Savanții știu ce a mâncat ultimul dinozaur ierbivor acum 112 milioane de ani

acasa.ro
schelet dinozaur

Ultima masă a unui dinozaur de 1.360 de kilograme este atât de bine conservată în stomacul fosilizat al acestui animal, încât oamenii de ştiinţă au aflat cu exactitate ce a mâncat acest dinozaur chiar înainte să moară, în urmă cu 112 milioane de ani, conform unui nou studiu publicat miercuri în Royal Society Open Science, transmite Live Science.

Circumstanţe extraordinare au dus la conservarea excelentă a acestui dinozaur din specia Borealopelta markmitchelli, un tip de nodosaur din Cretacicul Inferior. După ce a murit, carcasa animalului a fost luată de mare şi a plutit până s-a instalat procesul de descompunere, după care s-a scufundat într-o zonă săracă în oxigen şi perfectă pentru conservare. Armura sa osoasă puternică i-a ţinut la distanţă pe prădătorii marini, scrie agerpres.ro.

Citește și: Florin Cîțu, despre o importantă autostradă din România: Nu se va termina nici anul acesta, nici anul următor și cred că nici în mandatul nostru

Conţinutul stomacului acestui dinozaur a fost excelent conservat, la fel ca şi restul animalului. Analiza stomacului său, care avea dimensiunea unei mingii de fotbal, arată că Borealopelta markmitchelli era extrem de pretenţios cu hrana. Aceste animale se hrăneau cu ferigi, dar doar cu unele specii de ferigă şi cu anumite părţi ale acestor plante.

"Aceste rămăşiţe sunt extraordinar de bine conservate. Putem vedea chiar şi detalii celulare ale plantelor cu care s-a hrănit", a declarat Caleb Brown, coordonator al acestui studiu, curator la Muzeul de Paleontologie Royal Tyrrell din Alberta, Canada, unde se află expus dinozaurul. "Când am examinat prima oară mostre prelevate din stomac sub microscop, a fost unul dintre acele momente 'wow!'", a povestit el.

Citește și: Primul vaccin anti-COVID-19 va fi testat într-o săpămână! Unde va fi făcut primul vaccin

Fosila acestui dinozaur ce avea 5,5 metri lungime - un văr al Ankylosaurului - a fost descoperită de mineri în 2011, în mina Suncor din Alberta. Fosila era aproape completă, lipsind doar coada animalului şi picioarele din spate. Paleontologii au ajuns la concluzia că este fosila cel mai bine conservată a unui dinozaur cu "armură" osoasă descoperită vreodată.

Paleontologii găsesc mai frecvent rămăşiţe stomacale ale dinozaurilor carnivori (de multe ori oasele de la ultima pradă a acestor dinozauri sunt fosilizate alături de oasele dinozaurului care le-a mâncat), însă identificarea conţinutului stomacal la dinozaurii ierbivori este extrem de rară. Acest lucru se întâmplă "pentru că este nevoie de condiţii diferite de conservare pentru a se păstra oase faţă de condiţiile necesare conservării plantelor", conform lui Brown.

Citește și: Atac dur la adresa lui Traian Berbeceanu: Nu ești decât un lacheu ce-i duce zilnic cafeaua lui Vela

"Pentru astfel de descoperiri este nevoie ca atât condiţiile pentru conservarea oaselor cât şi cele pentru conservarea plantelor să fie îndeplinite simultan", a adăugat el.

Până în prezent paleontologii au descoperit doar 10 conţinuturi stomacale fosilizate ale unor dinozauri ierbivori, iar în cazul a două treimi dintre aceştia nu se ştie sigur dacă este vorba chiar de conţinut stomacal. "În unele cazuri este vorba doar despre frunze care au fost acoperite de aluviuni în acelaşi timp cu animalul", explică Brown. Din acest motiv este greu de determinat cu ce specii de plante sau cu ce părţi din respectivele plante se hrăneau dinozaurii ierbivori.

Citește și: Florin Cîțu, despre o importantă autostradă din România: Nu se va termina nici anul acesta, nici anul următor și cred că nici în mandatul nostru

În cazul dinozaurului B. markmitchelli, condiţiile de conservare au fost ideale şi procesul de fosilizare s-a produs în mare, la distanţă de orice plantă terestră. Cu alte cuvinte, este extrem de improbabil ca ferigile descoperite în stomacul său să fi ajuns din întâmplare în mediul marin, exact în locul în care a ajuns şi carcasa dinozaurului.

Pentru a studia ultima masă a acestui nodosaur, cercetătorii au feliat câteva bucăţi de conţinut stomacal. Ei au descoperit că frunzele de ferigă reprezintă aproximativ 88% din materialul vegetal din stomac, iar mai puţin de 7% erau tulpini de plante. Cărbunele era şi el prezent în proporţie de aproximativ 6%.

Citește și: Primul vaccin anti-COVID-19 va fi testat într-o săpămână! Unde va fi făcut primul vaccin

Majoritatea acestor frunze proveneau de la ferigi leptosporangiate, o cantitate mai mică de frunze proveneau de la cicadofite (gen de gimnosperme cu aspect de palmieri sau de ferigi arborescente, cu trunchi scurt, globulos, care se termină cu un buchet de frunze) şi foarte puţine frunze din conţinutul stomacal proveneau de la conifere.

Conform paleontologilor, dinozaurul B. markmitchelli nu era interesat deloc de ferigile eusporangiate, care de asemenea, creşteau din belşug în habitatul natural al acestei specii, ci doar de cele leptosporangiate. De altfel, după analiza conţinutului stomacal paleontologii au ajuns la concluzia că aceste animale aveau gusturi foarte specifice cu privire la plantele pe care le mâncau, un comportament similar căprioarelor din prezent care aleg ce plante şi ce părţi anume din plante să mănânce, conform lui David Greenwood, profesor de biologie la Brandon University din Manitoba, Canada şi co-autor al acestui studiu.

Citește și: Atac dur la adresa lui Traian Berbeceanu: Nu ești decât un lacheu ce-i duce zilnic cafeaua lui Vela

Fragmentele de cărbune descoperite în stomacul acestui nodosaur sugerează că animalul şi-a mâncat ultima masă într-o zonă unde avusese loc un incendiu de vegetaţie. "Numeroase animale şi în zilele noastre mănâncă bucăţi de cărbune pe post de medicament. Desigur că nu ştim dacă Borealopelta făcea acest lucru, dar cărbunele din stomacul său ne spune că acest dinozaur a mâncat pentru ultima oară într-o zonă unde s-a produs un incendiu de vegetaţie cu 6 - 18 luni înainte", conform lui Greenwood.

Probabil, la fel ca multe ierbivore din prezent, aceşti dinozauri preferau să-şi aleagă hrana dintre plantele tinere şi nutritive care cresc după incendii şi care sunt şi mai uşor de reperat după ce focul a mistuit toată vegetaţia din jur, mai notează el.

Citește și: Florin Cîțu, despre o importantă autostradă din România: Nu se va termina nici anul acesta, nici anul următor și cred că nici în mandatul nostru

Pietre stomacale, denumite şi gastroliţi, de dimensiuni ce variau de la cea a unei boabe de mazăre la cea a unui grapefruit, au fost găsite în stomacul acestui dinozaur. Rolul acestor pietre era de a ajuta în digestia plantelor fibroase pe care animalul le mânca. Unele păsări din prezent înghit de asemenea pietricele pentru a le ajuta în digestie.

Conţinutul stomacal a dezvăluit şi anotimpul în care a murit dinozaurul: sfârşitul primăverii - începutul verii.

Citește și: Primul vaccin anti-COVID-19 va fi testat într-o săpămână! Unde va fi făcut primul vaccin .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.