Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, reacționează la acuzațiile formulate de deputatul USR Alexandru Dimitriu în legătură cu proiectul de modificare a legislației partidelor politice. Șeful AEP respinge categoric suspiciunile privind presupuse interese politice și utilizarea ilegală a resurselor publice, susținând că instituția are competența legală de a elabora proiecte legislative în domeniul electoral. Totodată, Țuțuianu cere clarificări dacă poziția exprimată de parlamentar reprezintă punctul de vedere oficial al USR.
Adrian Țuțuianu, replică pentru deputatul USR Alexandru Dimitriu: „Afirmațiile pun sub semnul întrebării legalitatea și legitimitatea”
Tensiunile dintre conducerea Autorității Electorale Permanente și deputatul USR Alexandru Dimitriu au generat o reacție publică din partea președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, după dezbaterea din 4 noiembrie 2026 privind proiectul legii partidelor politice. Într-o declarație de presă, șeful AEP susține că a evitat până acum polemicile publice, dar consideră necesar să răspundă afirmațiilor parlamentarului, pe care le apreciază drept o contestare a competențelor instituției și a profesionalismului angajaților implicați în elaborarea proiectului.
„Timpul şi energia unei instituţii precum Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie dedicate muncii şi proiectelor concrete, nu disputelor publice. De aceea, am evitat să intru în polemici cu persoane care transformă orice demers instituţional într-un motiv de conflict.
Însă, afirmaţiile deputatului Alexandru Dimitriu pun sub semnul întrebării nu doar legalitatea şi legitimitatea unui demers instituţional, ci şi profesionalismul oamenilor care au lucrat la elaborarea acestuia”, a transmis Adrian Țuțuianu.
Șeful AEP invocă legea: Instituția are dreptul să elaboreze proiecte de acte normative
Adrian Țuțuianu respinge interpretarea potrivit căreia Autoritatea Electorală Permanentă nu ar avea competența de a pregăti proiecte legislative în domeniul său de activitate. Președintele instituției invocă articolul 103 alineatul (1) litera t) din Legea nr. 208/2015, care stabilește atribuțiile AEP privind îmbunătățirea legislației electorale.
„Pentru a clarifica: AEP are, stabilite prin lege, atribuţii în domeniul legislaţiei electorale precum şi responsabilitatea de a identifica problemele sistemului şi de a propune soluţii. Potrivit art. 103 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, AEP "elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă"”, precizează Țuțuianu.
Potrivit șefului AEP, instituția poate formula propuneri de modificare a legislației electorale, în timp ce decizia finală privind adoptarea acestora aparține Parlamentului.
Reforma legislației electorale: Cod electoral, finanțarea partidelor și reguli pentru mediul digital
Președintele AEP susține că actuala legislație electorală este fragmentată și modificată frecvent, motiv pentru care România are nevoie de o reformă coerentă. Printre prioritățile indicate de Adrian Țuțuianu se numără elaborarea unui Cod electoral, clarificarea regulilor privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale și adaptarea normelor la provocările mediului digital.
„Am afirmat, în repetate rânduri, că legislaţia electorală este fragmentată, modificată frecvent de la un scrutin la altul şi are nevoie de o reformă coerentă. România are nevoie de un Cod electoral, de reguli mai clare privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi de norme adaptate provocărilor din mediul digital. AEP nu poate rămâne pasivă în faţa acestor probleme. Rolul nostru este să venim cu propuneri fundamentate, iar decizia finală aparţine Parlamentului”, a declarat președintele AEP.
Adrian Țuțuianu prezintă calendarul consultărilor și ridică o întrebare pentru USR
Șeful AEP arată că proiectul legislativ a fost supus procedurii de transparență decizională timp de 30 de zile, începând cu 21 august 2026. Potrivit declarației sale, reprezentanții partidelor parlamentare au participat la consultări în 28 iulie și 27 august, cei ai formațiunilor neparlamentare au fost invitați la discuții în 2 septembrie, iar proiectul a fost analizat și cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților publice locale.
„Aşa cum se ştie, proiectul a fost publicat în procedura de transparenţă decizională pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21 august 2026. Totodată, proiectul a fost discutat cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, în cadrul întâlnirilor din 28 iulie şi 27 august 2026, cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, la data de 2 septembrie 2026, precum şi cu reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale”, a precizat Adrian Țuțuianu.
Președintele AEP pune apoi sub semnul întrebării dacă poziția exprimată de deputatul Alexandru Dimitriu la dezbaterea publică din 4 noiembrie reprezintă și poziția oficială a USR.
„În acest context, consider necesar să clarific şi un aspect legat de participarea deputatului Alexandru Dimitriu la dezbaterea publică organizată în data de 4 noiembrie 2026, pe marginea proiectului legii partidelor politice. Se pune întrebarea dacă poziţia exprimată de domnul deputat, potrivit căreia AEP nu ar avea competenţa de a elabora proiecte de acte normative în domeniul său de activitate, reprezintă punctul de vedere oficial al USR, având în vedere faptul că reprezentanţii desemnaţi de această formaţiune politică la întâlnirile anterioare de consultare nu au exprimat o astfel de poziţie”, a transmis șeful AEP.
Țuțuianu respinge acuzațiile privind interesele politice și folosirea ilegală a banilor publici
Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile potrivit cărora elaborarea proiectului legislativ ar servi unor interese politice sau ar presupune utilizarea ilegală a resurselor publice. Președintele AEP susține că demersul a fost realizat de specialiști ai instituției, care au analizat legislația națională și europeană, jurisprudența, recomandările organismelor internaționale și modele legislative relevante.
„Resping categoric acuzaţiile potrivit cărora acest demers ar servi unor interese politice sau ar presupune folosirea ilegală a resurselor publice. AEP nu lucrează în interesul vreunui partid politic, ci în interesul unei administraţii electorale independente, profesioniste şi credibile. Acuzaţiile domnului deputat reprezintă o interpretare profund nedreaptă şi ofensatoare la adresa tuturor profesioniştilor din AEP, care au investit timp, energie şi pasiune în elaborarea acestor proiecte, au analizat legislaţia naţională şi europeană, jurisprudenţa şi recomandările organismelor internaţionale de specialitate, au studiat modele legislative şi au identificat soluţii pornind de la problemele reale ale sistemului electoral românesc”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Mesajul final al președintelui AEP: Criticile sunt legitime, dar acuzațiile la adresa specialiștilor sunt nedrepte
Adrian Țuțuianu subliniază că proiectele legislative pot fi contestate și îmbunătățite, însă consideră nejustificată prezentarea activității specialiștilor AEP drept o presupusă operațiune politică.
„Un proiect legislativ poate fi criticat, contestat şi îmbunătăţit. Este firesc să existe opinii diferite, aşa cum este uşor să generezi polemici şi să faci mult zgomot în spaţiul public. Însă a reduce munca unei echipe de specialişti la o presupusă operaţiune politică, este profund nedrept şi nu justifică astfel de practici”, a conchis președintele Autorității Electorale Permanente.
